"Înscăunarea unor indivizi ca dictatori" - Scrisoarea deschisă a UARF către Ministrul Culturii

În termeni duri, Uniunile profesionale cer Ministrului Culturii:

1. Să pună "capăt tentativei samavolnice de a înscăuna prin ordonanţă guvernamentală o mână de indivizi ca dictatori ai cinematografiei române, băgându-le şi Fondul cinematografic în buzunar”.

2. Să taie din rădăcini alcătuirea unui „consiliu al valorilor”, "ai cărui membri ştim de pe acum cine ar fi" "un fel de semizei", ar fi şi participanţi la concursul CNC şi arbitri ai acestuia, ar stabili regulile şi le-ar putea schimba oricând şi oricum ar crede de cuviinţă.

3. Să îndepărteze suspiciunea unui influenţe a TIFF în managementul Ministerului Culturii.

Iată scrisoarea deschisă a U.A.R.F. - Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, U.P.F.A.R – ARGOA Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România, USF, Uniunea Scenariştilor de Film din România şi SOPFIA - Societatea Producătorilor de Film si Audiovizual din România:

"Scrisoare deschisă adresată domnului Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii

Domnule ministru,
Această scrisoare vă este adresată prin intermediul celor care îi reprezintă de către o seamă de cineaşti care au făcut, fac, sau speră că vor face film de cinema în România.
Ne-a bucurat intenţia enunţată de dumneavoastră la preluarea mandatului, aceea de a reforma legislaţia şi reglementările din domeniul cinematografiei, un domeniu aflat în suferinţă din multe puncte de vedere, mai ales cele privind finanţarea, libera concurenţă şi echitatea, diversificarea producţiei, stimularea investiţiilor private, reglementarea pieţei de film, dar şi altele.

Ne-am bucurat fiindcă, printr-un apreciabil efort al breslei, după ani de consultări, căci suntem mulţi şi avem vârste, preocupări şi opinii diverse, am reuşit să introducem în Parlament proiectul unei noi legi a cinematografiei, gândit cu aceeaşi intenţie ca şi a dumneavoastră. Proiectul a fost agreat de toate marile uniuni profesionale, de conducerea Centrului Naţional al Cinematografiei, a fost făcut public şi a fost ajustat în urma opiniilor exprimate, a primit avize favorabile de la ministere implicate şi de la comisii parlamentare vizate, a intrat în discuţia Comisiei de Cultură a Senatului, dar nu s-a finalizat. Un grup de cineaşti cu nume sonore s-a opus, fără să-şi argumenteze punctul de vedere şi fără să facă propuneri de modificare, deşi a fost în mod repetat invitat să o facă. În schimb, evocând spectrul unei posibile virulente campanii mediatice interne şi internaţionale a obţinut stoparea demersului.

Nici proiectul unui nou regulament al concursului organizat de către Centrul Naţional al Cinematografiei pentru obţinerea de finanţări din Fondul cinematografic nu a prins viaţă, deşi a fost înaintat de ceva vreme către CNC; opozanţii proiectului sunt, direct sau prin reprezentanţi, aceiaşi.
E regretabil, domnule ministru, că aţi decis să nu luaţi în seamă aceste documente îndelung elaborate şi negociate şi aţi înfiinţat, fără să fi anunţat public şi fără consultarea organizaţiilor profesionale, un grup de lucru alcătuit cu misiunea de a ciopârţi în propriul beneficiu actualele acte normative şi de a legifera în goană modificările printr-o ordonanţă de guvern – surpriză.
Dar cu adevărat dezamăgiţi şi revoltaţi suntem de produsul activităţii acestui grup, comunicat trunchiat, aproape în batjocură de un consilier ministerial, după ce acţiunea secretă a fost deconspirată. În esenţă, prin modificările pe care dumnealor le preconizează, întreaga cinematografie română ar fi pusă în mâinile unui „consiliu al valorilor”, ai cărui membri ştim de pe acum cine ar fi. Aceşti consilieri, un fel de semizei, ar fi şi participanţi la concursul CNC şi arbitri ai acestuia, ar stabili regulile şi le-ar putea schimba oricând şi oricum ar crede de cuviinţă. Astfel, concursul CNC ar deveni în totalitate o afacere privată finanţată din bani publici, aflată în perpetuitate la cheremul unor indivizi instalaţi la butoane ca nişte senatori de drept.

Dincolo de nerespectarea unor legi româneşti şi reglementări europene în vigoare, precum şi de sfidarea unor elementare norme de bun simţ, este semnificativ faptul că, în loc să fie facilitată şi susţinută investiţia privată şi mai ales filmele realizate, pe cât posibil, fără bani publici, modificările ce ne-au fost transmise de consilierul Rus vor permite ca filmele cineaştilor consacraţi (nominalizaţi, desigur, de „consiliul semizeilor”) să fie finanţate din acest fond public în procent de 80%, sumele astfel primite urmând să nu mai fie returnate. Bineînţeles, din moment ce ar acorda banii cu titlul de subvenţie şi nu de credit sau de finanţare rambursabilă, statului nu i s-ar permite nici să reţină din încasări cota parte corespunzătoare ponderii banului public în bugetul filmului. Cu alte cuvinte, sumele provenite din exploatarea filmelor făcute din bani publici ar intra integral, ca profit, în conturile unor persoane şi companii private, ale căror prestaţii au fost deja plătite din bugetele de producţie.

În acest context, vă cerem ferm, domnule ministru să puneţi capăt tentativei samavolnice de a înscăuna prin ordonanţă guvernamentală o mână de indivizi ca dictatori ai cinematografiei române, băgându-le şi Fondul cinematografic în buzunar. Vă cerem să demaraţi consultări transparente, cu toate organismele reprezentative ale cineaştilor, pornind de la proiectele îndelung elaborate şi larg agreate, în vederea adoptării unor reglementări care:
1 Să întărească CNC, nu să îl paraziteze prin înfiinţarea altor organisme suplimentare, cu funcţii şi structuri paralele. Rezultatele CNC nu pot fi contestate, căci niciunul din filmele premiate n-ar fi fost dacă CNC n-ar fi fost; trebuie doar scos de sub incidenţa celor care ţin „să-şi” numească directorul, consiliul de administraţie sau comisia de concurs
2 Să deschidă, nu să închidă calea finanţării private.
3 Să permită tuturor cineaştior acces la finanţare cu şanse egale, indiferent cum se numesc, ce vârstă sau ce palmares au.
4 Să excludă pericolul concentrării resurselor financiare şi a puterii de decizie în mâna unei sau unor persoane, indiferent cine ar fi acestea.
5 Să permită şi să stimuleze diversificarea temelor şi a genurilor de film abordate, nu să reducă producţia la „filme de festival”.
6 Să premieze cum se cuvine marile performanţe, fără a face însă din marii performeri senatori de drept.
7 Să impună o activitate a MC şi CNC total transparentă, pentru evitarea eventualelor abuzuri şi înşelătorii.
8 Să legifereze piaţa de film pentru a stopa obstrucţionarea şi discriminarea filmului românesc şi a-i da şanse reale de a ajunge la spectatori.

Folosim acest prilej şi pentru a vă atrage atenţia asupra unor situaţii conexe, pe care le considerăm expresii ale unor abuzuri în funcţie:
Sesizând lipsa, la noi, a stimulentelor fiscale pentru industria cinematografică, măsuri care funcţionează de mult în toate celelalte ţări europene, doamna secretar de stat Corina Şuteu recomandă CNC să angajeze un studiu care să propună o asemenea măsură. Doamna Şuteu ataşează şi două oferte cerute de dumneaei cui a dorit dumneaei şi comunică şi preţul studiului, stabilit tot de dumneaei: 29.000€+TVA, preţ pe care ar trebui, probabil, ca CNC să îl plătească. Lăsând la o parte cifra şi faptul că modul în care pot fi cheltuite sume din Fondul cinematografic e strict stabilit prin lege, doamna secretar de stat refuză să ia în considerare proiectul de reglementare în acest domeniu, care se află pe masa CNC, e depus la Secretariatul General al Guvernului, iniţiat, susţinut şi plătit deja din fonduri private, proiect realizat de PricewaterhouseCoopers, un consultant cu incontestabilă reputaţie, autor al unor măsuri similare în multe alte ţări europene. Doamna Şuteu nu a exprimat motivul acestui refuz, lăsându-ne să îl bănuim.
Deşi nu s-a înregistrat nicio contestaţie în legătură cu vreunul din membrii comisiilor desemnate pentru cea mai recentă sesiune a concursului CNC, tot doamna secretar de stat Şuteu, făcând referire la un număr nedefinit de apeluri telefonice primite de la cineaşti importanţi, dar tot nedefiniţi, a solicitat directorului general al CNC să revadă componenţa acestor comisii şi să o supună aprobării consiliului de administraţie, deşi procedurile legale, care au fost respectate, nu prevăd vreo atribuţie a unui oficial din minister sau a consiliului de administraţie al CNC în această speţă.
Acordul CA al CNC nu e întâmplător solicitat cu insistenţă, din moment ce reprezentantul ministerului în acest organism, persoana aflată în incompatibilitate, datorită faptului că a fost angajată a Festivalului de Film Transilvania (TIFF), a fost înlocuită nu cu o persoană din minister, nici cu un profesionist de marcă neaflat în conflict de interese, ci cu o persoană care până în ianuarie 2016 a fost angajat (Head of Industries) al aceluiaşi TIFF! Menţionăm că TIFF este un beneficiar direct al sumelor nerambursabile acordate prin deciziile consiliului de administraţie şi că aparţine unora din cei care au împiedicat încercările de reformare menţionate mai sus şi încearcă acum să dea lovitura cu ordonanţa de guvern plănuită în secret. Astfel, în loc să reprezinte interesele culturii şi ale statului român, reprezentantul ministerului se alătură celorlalţi reprezentanţi direcţi ai intereselor grupului respectiv, asigurându-le, cu 4 membri din totalul de 7, majoritatea favorabilă în toate chestiunile în care CA al CNC e chemat să decidă.
Tot în incompatibilitate se află şi unii candidaţi admişi la concursul pentru ocuparea posturilor de membri în CA al România Film, care sunt angajaţi, acţionari sau administratori ai altor distribuitori sau operatori de ecrane privaţi aflaţi în concurenţă cu regia de stat. Mobilul unor asemenea candidaturi e, de asemenea, uşor de bănuit.
Decizia prin care ministerul stabileşte persoanele care vor reprezenta cinematografia noastră la Cannes şi prin care se ordonă CNC să suporte cheltuielile acestei deplasări nesocoteşte faptul că, prin lege, CNC este cel în drept să decidă în această speţă, că nu este corect ca aceste persoane să fie angajaţi ai unor operatori privaţi (evident, una din ele este angajată a TIFF) şi că pentru operatori privaţi există proceduri şi condiţii stabilite prin lege pentru a solicita şi a obţine finanţare nerambursabilă din Fondul cinematografic. Este o altă situaţie decât, de exemplu, aceea prin care se acordă prin ordin, din bugetul ministerului culturii, 2.000.000 lei nerambursabili pentru ediţia din acest an a TIFF, de patru ori mai mult decât i s-a acordat anul trecut şi suplimentar sumelor consistente primite din Fondul cinematografic, de la Primăria Cluj şi alte surse de stat şi private. Asta în timp ce e nevoie de o chetă publică pentru a aduna banii necesari achiziţiei în interes naţional a unei opere a lui Brâncuşi.
Nici bună parte din cheltuielile ocazionate de prezenţa românească la Cannes Film Market, care aflăm că ar putea ajunge până la 120.000€, nu ar putea fi suportate legal din Fondul cinematografic. Cu siguranţă, CNC nu poate deconta legal cei până la 47.000€ prevăzuţi a fi cheltuiţi pentru „petrecerea românească”. În cazul altor ţări, asemenea petreceri sunt de obicei plătite de cei care îşi vând filmele la Cannes sau, dacă sunt plătite de organisme naţionale, sunt dimensionate de acestea, sunt oferite în numele lor şi sunt plătite în conformitate cu regulile lor. Numai aşa ar beneficia România de succesul filmelor româneşti la Cannes; în formula propusă, chiar dacă s-ar fi putut pune în practică legal, ar fi fost vorba despre succesul unor cineaşti români, care îşi fac relaţii şi afaceri personale oferind o grandioasă petrecere plătită din bani publici.
În concluzie, domnule ministru, vă rugăm să nu vă lăsaţi atras în capcana care vă transformă în instrument al unui grup de interese, ci să acţionaţi în interesul cinematografiei româneşti. În acest sens, sugerăm începerea reformei printr-o operaţiune de curăţenie care să includă desecretizarea documentelor ce conţin date publice pe baza cărora s-au calculat punctajele în sesiunile anterioare ale concursului CNC, documente abuziv secretizate şi, dacă veţi considera că este util, un control financiar efectuat de organele în drept asupra corectitudinii procedurale în operaţiunile prin care s-au acordat sume din Fondul cinematografic.
Cu menţiunea că ataşăm acestei scrisori proiectele şi documentele la care facem referire în cuprinsul ei şi că, dacă va fi nevoie, suntem pregătiţi să urmăm exemplul ce ne-a fost dat şi să protestăm foarte vizibil la marile festivaluri de film ce urmează, rămânem în aşteptarea deciziilor şi a acţiunilor dumneavoastră.

U.A.R.F. - Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România
U.P.F.A.R – ARGOA Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România
USF Uniunea Scenariştilor de Film din România
SOPFIA - Societatea Producătorilor de Film si Audiovizual din România"

Citeşte şi: Pulitzer 2016: The New York Times şi Reuters au câştigat premiul pentru "Fotografie breaking news"

Citeşte şi: Noua televiziune de business, Money News, va începe să emită. CNA i-a acordat decizie de autorizare

Citeşte şi: Mormânt vechi de 5000 de ani, descoperit în Prahova - FOTO

Citeşte şi: Istoria uniformei militare româneşti, într-o expoziţie de fotografie, la Varşovia