Instituţiile despre care noul ministru al Culturii a spus că vrea să devină aducătoare de profit

"Dacă aş încerca să sintetizez ceea ce facem în momentul de faţă, ceea ce s-a făcut şi ce urmărim ca priorităţi aş încerca, în primul rând, să mă axez pe ceea ce înseamnă preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie", a declarat Valer Daniel Breaz, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, cu privire la obiectivele şi priorităţile sale în timpul mandatului, la audierea din Comisie.

Axa culturală a preşedinţiei româneşti pentru Consiliul UE

"E o preşedinţie specială pentru noi, datorită faptului că vom avea şi alegeri parlamentare în timpul campaniei, al reconfigurării Parlamentului European, vom fi implicaţi şi în organizarea acestor alegeri, dar va trebui să urgentăm anumite lucruri legate de dosarele aflate în lucru, cel puţin în prima parte a preşedinţiei", a precizat ministrul.

În momentul de faţă, Austria, care deţine preşedinţia Consiliului până la finalul lunii decembrie, are de la predecesori două dosare extrem de importante, a spus ministrul.

Primul priveşte o directivă a Parlamentului Europei şi Consiliului privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală. Al cincilea trialog va avea loc la Strasbourg, unde este aşteptată o concluzie a dezbaterilor, dar există posibilitatea ca demersurile să continue şi anul viitor.

Al doilea dosar pe care România îl va prelua, şi ministrul a arătat că există intenţia să îl închidă pe perioada preşedinţiei, este o propunere de regulament prin care să se stabilească normele privind exercitarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe aplicabile anumitor transmisii online, ale organismelor de radiodifuziune.

Al treilea dosar este legat de un regulament al Parlamentului European pentru programul Europa Creativă în perioada 2021-2027. "Vom vedea care sunt negocierile care vor avea loc până la finalul lunii decembrie şi, în funcţie de aceste negocieri, vom angaja discuţiile în cadrul Parlamentului European cu intenţia de a închide şi acest dosar", a mai spus Breaz.

Pe perioada preşedinţiei, "ne axăm în principal pe cetăţeni europeni cu aspiraţiile şi preocupările lor", a spus ministrul, care a precizat că preşedinţia românească la Consiliul UE este una "de tranziţie între două legislaturi ale Parlamentului European".

Unul dintre subiectele importante va fi în mai 2019, un summit care va avea loc la Sibiu. "Este extrem de important pentru noi ca ţară şi poate reprezenta un pas important spre consolidarea unui proiect european viabil", a declarat Breaz.

"Coeziunea, o valoare comună europeană" este moto-ul cu care România va aborda această preşedinţie pe perioada celor şase luni.

Un subiect asupra căruia ministrul Breaz a insistat este dezinformarea online: "Aceste «fake news», practic extrem de dăunătoare indiferent din ce punct de vedere le privim, nu doar politic, sunt nişte lucruri ce trebuie la un moment dat clarificate. Cei care îşi asumă sau promovează astfel de lucruri extrem de dăunătoare ar trebui să fie mult mai responsabili", a explicat acesta.

"Patrimoniul cultural reprezintă unul dintre punctele pe care le vom aborda, le vom susţine atât la nivel naţional, cât şi la nivel european", a spus Breaz în faţa deputaţilor, făcând referire la "accesul tinerei generaţii prin programul Europa Creativă la formarea de atitudini creative interculturale şi de comunitate".

Ministrul a prezentat trei dintre cele nouă conferinţe asumate de Ministerul Culturii pe perioada preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Breaz a anunţat patru piloni de acţiune în perioada deţinerii preşedinţiei - Europa convergenţei, Europa siguranţei, Europa, actor global şi Europa valorilor comune.

Ministrul a anunţat că, în scurt timp, va fi finalizat un concept expoziţional care va fi prezentat în 12 spaţii din Bruxelles începând de pe 7 ianuarie.

Eficientizarea instituţiilor ca promisiune

"Eu vin din mediul universitar şi am o experienţă de management destul de serioasă într-o instituţie de învăţământ superior, instituţie de stat. E o asemănare destul de mare, cel puţin din anumite puncte de vedere, cu un minister, indiferent despre ce minister este vorba", a ţinut să spună Valer Breaz.

"Am făcut o analiză după câteva discuţii avute cu diverşi directori din ţară de la teatre, opere, pentru a încerca, pe cât posibil, să văd o situaţie actuală şi să văd un mod de gândire al managerului unei astfel de instituţii privind evidenţa veniturilor şi al cheltuielilor.(...) Un lucru extrem de important pe care o să-l am în vedere, dar nu cred că va putea fi realizat până în ianuarie, este o întâlnire la nivel naţional cu toţi directorii, managerii acestor instituţii, pentru a face o analiză şi a-şi prezenta viziunea pe care o au asupra instituţiei", a mai spus acesta.

Viziunea ministrului în ceea ce priveşte instituţiile din subordine are în vedere şi profitul: "Îmi doresc, şi din experienţa managerială pe care am acumulat-o, ca toate aceste instituţii să devină nişte instituţii, pe cât posibil, aducătoare de profit. Avem bani în buget. Dar cheltuirea banilor publici trebuie făcută cu maxim discernământ". Breaz a accentuat faptul că eficientizarea instituţiilor din subordine reprezintă un punct managerial pe care îl urmăreşte. "Să nu se facă risipă, să conştientizez şi să conştientizăm că e nevoie de o cheltuire cât mai raţională a fondurilor publice. Vom căuta să discutăm despre o îmbunătăţire a condiţiilor de lucru pentru funcţionarii publici. Suntem într-o formă aproape finală vizavi de bugetul ministerului pentru anul 2019", a spus ministrul.

"Vreau să conştientizez fiecare manager să treacă dincolo de mândria de a fi manager şi de a avea o siglă pe uşă, să o considere propria sa locuinţă. A fost un principiu al meu în viaţă, de a considera că instituţia pe care o gestionezi să o gestionezi ca pe propria ta locuinţă, ca pe propria ta viaţă", a spus Breaz.

Bugetul Ministerului Culturii pentru anul viitor va fi unul mai mare decât cel care a fost pentru anul 2018, a arătat Breaz.

Din păcate foarte multe instituţii şi ONG-uri nu tratează cu seriozitate apelurile pentru finanţări. "S-au întâmplat ca entităţi care au câştigat concursul să renunţe la proiect chiar înainte să semneze contractul", a spus Valer Breaz.

Dintre proiectele care trebuie demarate, ministrul a amintit Cetăţile Dacice, unde a spus că este nevoie de o investiţie cât mai urgentă pentru conservare şi includerea într-un circuit turistic cu mult mai multe oferte.

Breaz a vorbit şi despre infrastructura culturală, digitalizarea patrimoniului cultural şi despre proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană, dar şi despre publicarea unor ediţii din scriitorii români clasici. Ministrul a vorbit şi despre o întâlnirea cu cei de la editura Coresi, care au tipărite un fond de carte în valoare de trei milioane de lei.

În proporţie de 40%, Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti s-a transformat într-un depozit, a spus Breaz, care a adăugat că este nevoie de o soluţie.

Ministrul a reluat şi promisiuni mai vechi: "Avem în vedere construirea unei săli polivalente de 15.000 de locuri, suntem în discuţii pentru stabilirea locului în care va fi amplasată". "Am avut o discuţie chiar ieri cu o parte din conducerea managerială administrativă a Bibliotecii Naţionale. Şi această instituţie se poate manageria mult, mult mai bine", a aăugat acesta.

"Sunt deschis dialogului şi, de asemenea, sunt deschis pentru orice sfat", a precizat ministrul Breaz.

Întrebări cu răspunsuri promise

Deputatul Iulian Bulai a prezentat o serie de zece întrebări, printre care problemele legate de conflictul dintre sindicatul lucrătorilor şi managerul Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, ca şi situaţia Casei Vasile Alecsandri, numărul redus de angajaţi de la direcţiile de cultură din teritoriu, planurile Ministerului Culturii pentru Roşia Montana, dar şi data la care se va anunţa valoarea totală de finanţare a proiectului Timişoara 2021.

În conflictul de la Muzeul de Istorie, ministrul spune că va încerca să medieze.

De asemenea, Valer Breaz a recunoscut că sunt unele direcţii de cultură judeţene cu un număr redus de angajaţi, dar că va aborda această problemă după întâlnirea cu toţi directorii instituţiilor culturale din ianuarie.

Dosarul privind Roşia Montana la UNESCO nu este retras, este amânat, "suntem într-un diferend de patru miliarde de dolari, este o solicitare din partea companiei faţă de statul român, iar litigiul este în curs", notează ministrul.

La audiere, ministrul a venit însoţit de Ion-Ardeal Ieremia, secretar de stat, reprezentant al ministerului în Consiliul Asociaţiei Timişoara Capitală Europeană. "Prima reuniune a board-ului are loc mâine şi poimâine. Subfinanţarea este principala vulnerabilitate a asociaţiei. Sunt întârzieri din partea tuturor partenerilor", a precizat Ieremia. Guvernul ar aloca "circa 25% din buget datorită raportului de participare în acel comitet, aproximativ 12 milioane de euro", a explicat Breaz. Asociaţia a depus la Ministerul Culturii pentru anul 2019 proiecte în valoare totală de 4.600.000 de lei.

Deputatul Bogdan Gheorghiu a cerut o părere a ministrului legată de activitatea predecesorului său, George Ivaşcu, ca senator membru al Comisiei de cultură, şi a adresat o întrebare legată de raporturile dintre organismele de gestiune a drepturilor de autor (ORDA) şi despre rezolvarea eventualelor abuzuri în acest domeniu. "Domnul Ivaşcu a răspuns pertinent de fiecare dată problemelor pe care i le-am adus în vedere în Comisia de cultură", a spus ministrul.

"Relaţia cu ORDA este un subiect delicat" a precizat Breaz, care afirmă că se discută încă şi că nu s-a ajuns încă la o concluzie, dar că nemulţumirile legate de drepturile de autor, de drepturile de difuzare există.

Deputatul Adriana Diana Tuşa a reluat în faţa unui nou ministru problemele legate de Teatrul Bazilescu, proiectul blocat, care nu implică cheltuieli din partea ministerului, acestea fiind asumate de autoritatea locală, iar ministrul a spus că se va interesa unde s-a blocat demersul.

Deputatul Gheorghe-Dinu Socotar i-a recomandat ministrului să aibă o relaţie mai bună cu Comisia pentru cultură din Camera deputaţilor decât cea pe care a avut-o George Ivaşcu.

Preşedintele comisiei, Gigel Ştirbu, a vorbit despre problemele manageriale de la instituţii ca Teatrul de Operetă "Ion Dacian" din Capitală, unde se închiriază săli pentru că sediul actual nu are toate avizele necesare, despre interimatul managerial de la Biblioteca Naţională, ca puncte care trebuie atinse în activitatea ministerului. "Dacă pentru predecesorul dumneavoastră Centenarul a reprezentat o piatră de moară, vreau să vă aduc în atenţie că proiectul Timişoara Capitală Culturală 2021 trebuie să fie o axă a mandatului dumneavoastră", a spus deputatul Ştirbu.

Valer Daniel Breaz, rectorul Universităţii "1 Decembrie" din Alba Iulia şi senator PSD, a fost numit ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale în locul lui George Ivaşcu, preluând mandatul pe 19 noiembrie.