INTERVIU: Alexandru Lăzescu – TVR va intra în normalitate cu preşedintele, dar nu va fi trompeta nimănui

Rep.: Posturile publice, atât cel de radio, cât şi cel de televiziune, au fost acuzate în ultimii ani că primesc bani din prea multe surse: de la buget, din publicitate şi din taxa radio-tv. Credeţi că TVR ar trebui să renunţe fie la difuzarea de publicitate, fie la bugetul primit de la stat sau să crească taxa TV?

A.L.: În Europa, pentru că modelul american e diferit, există modelul preponderent al unui mix de publicitate, dar în general cu nişte constrângeri mai mari decât în zona televiziunilor comerciale. Ceea ce se întâmplă şi în România, ai opt minute în loc de 12 minute pe oră şi nu ai voie să întrerupi emisiunile cu publicitate. Cam toate televiziunile publice din Europa iau bani şi din taxă şi din publicitate. Nu o face BBC, de exemplu. Aici ai o alegere de făcut, sigur poţi să renunţi la banii de publicitate, dar asta înseamnă să creşti în mod corespunzător taxa. E o discuţie de făcut. Vreau să spun că, într-un fel, ar fi mai comod să ridici taxa, să o dublezi şi să spui că nu mai iei bani din publicitate, dar e o opţiune de făcut. Dar gradul de colectare e destul de prost. Ăsta va fi unul din obiectivele mele majore, să încerc să îmbunătăţesc partea de încasări, deşi aici e ca şi cu evaziunea fiscală, nu rezolvi aşa bătând din palme. Nu va fi simplu. Dar nu mi se pare că aici e o problemă reală, e o chestiune de opţiune, dar, în general, modelul acceptat în majoritatea ţărilor din spaţiul european este acela al unui mix, în Spania, în Franţa, în Italia.

Rep.: Intenţionaţi să creşteţi în viitor taxa?

Nicușor Dan spune că i-au fost atacate conturile de pe social media și a sesizat autoritățile naționale și europene: „De o zi noi nu mai facem campanie”

Nicușor Dan: Dubla măsură a AEP privind opiniile exprimate de cetățeni este o favorizare politică

A.L.: Da, taxa ar trebui ajustată, pentru că ea a rămas neschimbată de multă vreme, de şase ani dacă nu mă înşel. Acuma, psihologic, e greu să vii să spui că vrei să creşti taxa, cu toate că din punct de vedere practic sunt bani puţini. Taxa e destul de mică. Şi psihologic aş încerca spre sfârşitul anului să iau în calcul posibil un astfel de demers, pentru că nu noi decidem. Încercăm să facem lobby, să milităm pentru aşa ceva, dar după ce voi putea să arăt că instituţia a făcut şi ea eforturi să mai taie din costuri, să mai ajusteze, să devină mai eficientă şi să mai elimine din risipă.

Rep.: Aţi spus că pentru ajustarea costurilor, probabil, o să renunţaţi la organizarea Festivalului Cerbul de Aur, în acest an. Care este bugetul pe care trebuia să-l alocaţi şi ce o să puneţi în loc, pentru că evenimente precum Cerbul de Aur şi Eurovision anul acesta au adus TVR audienţe deloc de neglijat?

A.L.: Bugetul net, când scoţi alte contribuţii – mai vin bani de la Consiliul Judeţean Braşov, de la diferiţi sponsori – este de 1,2-1,4 milioane de euro. Dar e foarte probabil să ajungi undeva la 1,5 milioane de euro. Or, în condiţiile actuale, ca să cheltuieşti un milion şi jumătate de euro mi se pare mult. Alternativa care ar fi? Să faci un Cerb mai năcăjit aşa, mai mic, mai ieftin, dar cred că ai strica brandul. Probabil că vom sări anul ăsta şi vom încerca să facem un Cerb ca lumea anul viitor, în speranţa că atunci lucrurile vor arăta mai bine din punct de vedere financiar.

Rep.: Care este postul de televiziune favorit?

A.L.: Eu mă uit cu mare plăcere şi destul de des pe Money Channel, pentru că e mult mai în afara pasiunilor, publicistic. Şi mă interesează ce va fi în economie şi asta va fi o zonă importantă aici (la TVR, n.r.), să venim cu un segment de emisiuni competitive pe zona economică, mai ales pentru această epocă. Money Channel face lucrul ăsta ca şi canal de nişă, dar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alte ţări şi televiziunile comerciale şi televiziunile publice, s-au adaptat. În Franţa, spre exemplu, s-au dat imediat drumul la dezbateri pe zona asta economică. La noi, facem în continuare dezbateri cu politicieni, care-şi dau cu părerea despre ce se întâmplă. Păi de acolo nu afli nimic. Afli felul în care îşi duce fiecare lupta politică. Cred că aici e un reproş pe care îl fac în general mass-media autohtone, că au lăsat zona asta. Eu, personal, voi încerca să fac ce îmi stă în putinţă ca aici să acoperim acest segment.

Rep.: Vă uitaţi la posturile TVR?

A.L.: Mă uit, pe bucăţi aşa, depinde şi de timpul pe care-l am.

Rep.: Luaţi în considerare închiderea unora dintre ele, precum TVR Info şi TVR 3, două televiziunii înfiinţate de Alexandru Sassu?

A.L.: TVR 3 e un post care are logica lui. Putem gândi felul în care se fac lucrurile acolo şi probabil trebuie umblat la filosofia de programe. Dar el are o logică şi în Polonia şi în Franţa. În ţările mai mari, în general, există această structură de canal regional. Dacă o face bine sau rău, asta e o discuţie separată, ar trebui analizat, sigur e loc de mai bine acolo. TVR Info nu are niciun fel de identitate. Ori îl faci canal de ştiri, ceea ce în momentul de faţă nu avem bani. Eu fiind în Consiliul de Administraţie al TVR în perioada asta 2002 – 2005 am militat ca TVR-ul, la fel ca şi alte televiziuni publice, din Cehia de exemplu, să aibă un canal de ştiri. Ar fi fost bine la momentul ăla, 2002. Nu s-a făcut atunci, a venit acuma, când indiferent cum le critici sau le discuţi, sunt canale de ştiri pe piaţă. E adevărat că România are mai multe decât în America, unde sunt trei canale mari şi late de ştiri. În forma actuală, TVR Info nu reprezintă nimic interesant să zicem. Deci ar trebui regândit. Vreau să fac o analiză, să văd cât sunt bugetele, cum arată lucrurile, dar e limpede că avem o problemă acolo, că el nu are nicio identitate. Bănuiesc că nici dumneavoastră nu vă spune nimic, decât că mai dai şi vezi cum mai circulă maşinile pe acolo şi cum este vremea, dar asta le dai de umplutură, nu poţi să faci un canal.

Rep.: Atât TVR 3, cât şi TVR Info sunt conduse de persoane care sunt coordonatori. O să organizaţi concursuri pentru ocuparea unor posturi de directori la aceste canale, dar şi pentru alte posturi care sunt ocupate tot de persoane coordonator?

A.L.: Întâi vreau să văd care va fi formula de organizare. Sunt două elemente mari, ce obiective strategice ai, ce viziune editorială, ce strategie de programe ai, pe de o parte, şi care e structura organizaţională, instituţională. Probabil că din această reorganizare vom ajunge şi la concursuri şi lucruri de genul ăsta, dar nu m-aş opri numai la asta. Întâi aş vrea să văd cum arată ca schemă, pentru că eu trebuie să încep să gândesc rupt de oameni. Dacă încep să gândesc că fac asta pentru X sau pentru Y, nu am făcut nimic. Nu mă interesează. Vreau să văd ce structură este funcţională şi flexibilă. Sunt conştient că nu o să o pot face la fel ca o instituţie privată, dar trebuie să fie mai suplă, mai eficientă.

Rep.: Aţi vorbit despre necesitatea programelor economice, de business. Aveţi în vedere în mandatul dumneavoastră lansarea unui canal cu un astfel de profil sau transformarea TVR Info într-un astfel de canal?

A.L.: Am să o iau pas cu pas. Întâi cred că trebuie să avem o astfel de prezenţă mult mai solidă în jurnale, probabil nişte emisiuni publicistice. Poate fi o formulă, dar ea trebuie să aibă sens. Vom vedea. Trebuie să ne orientăm spre ce identitate trebuie să capete TVR Info, nu exclud posibilitatea asta, dar e prematur să spun acum. Ce putem face destul de repede este să venim cu un flux informaţional, cu o zonă de resurse umane şi de timp alocat în plus pe acest segment, pe jurnalele existente, pe nişte emisiuni publicistice din toamnă.

Rep: Aveţi în plan în timpul mandatului dumneavoastră lansarea unui nou post în portofoliul Televiziunii Publice?

A.L.: Slavă Domnului, dar nu sunt destule? Şi aşa toată lumea spune că sunt prea multe. Acuma e adevărat că televiziunile publice, de la BBC până la televiziunea poloneză, au foarte multe canale de nişă lansate. A fost o strategie. Problema noastră este că trebuie să le dăm o identitate celor pe care le avem. Cinstit, e clar că posturile generaliste nu au viitor. Ele sunt o formulă media de televiziune care în mod inevitabil se duce spre dispariţie. Ele au apărut într-o perioadă în care produsele de televiziune erau foarte scumpe, era producţia scumpă, era difuzarea scumpă, şi atunci pe un spaţiu care costa foarte mult trebuia să vii cu aceste canale generaliste. De altfel, de asta s-a şi inventat televiziunea publică. În momentul în care este destul de ieftin să scoţi un canal pe satelit, prin cablu, prin ADSL, sigur că viitorul este al acestor canale de nişă. E clar că ăsta e viitorul. Ca mişcare de strategie pe termen mediu şi lung, e clar că şi televiziunea publică – dacă admitem că avem nevoie de o televiziune publică – trebuie să facă lucrul ăsta. Pe momentul ăsta trebuie să ne concentrăm pe care sunt, să le dăm identitate, urmând ca după aceea să vedem unde mai putem intra în competiţie, pentru că altfel am fi caraghioşi, lăsăm în spate teritoriul pârjolit şi încercăm să deschidem alte fronturi. Nu e logic.

Rep.: Când o să-l revedem pe preşedintele Traian Băsescu la TVR?

A.L.: Nu ştiu. El bănuiesc că va dori la un moment dat. Dacă el va avea o iniţiativă în acest sens, sigur, cum am spus, televiziunea îi va oferi posibilitatea, într-un format editorial normal şi competitiv. Cred că ar trebui să-l întrebaţi în primul rând pe el. Televiziunea e deschisă către preşedintele Traian Băsescu şi către toată lumea, şi de la putere şi din opoziţie. Nu asta este problema.

În interviu, Alexandru Lăzescu spune că este în relaţii bune cu Traian Băsescu, preşedintele fiind cel care i-a propus, luni dimineaţă, să reprezinte Preşedinţia în CA al TVR. Totodată, Traian Băsescu l-a felicitat, la telefon, pe Alexandru Lăzescu, după ce a fost validat în Comisiile de Cultură ca membru al CA al TVR.

Alexandru Lăzescu spune că a acceptat să preia conducerea TVR, în ciuda contextului tensionat şi a situaţiei financiare grele, pentru că această funcţie este o „provocare interesantă”. El precizează că va avea la TVR un salariu echivalent celui de ministru, respectiv undeva între 900 şi 1.000 de euro.

Totodată, Lăzescu spune că nu a venit la TVR ca să transforme Televiziunea Publică în televiziunea lui Traian Băsescu şi că nu are nicio constrângere din punctul acesta de vedere. „Dar instituţia trebuie să se poarte corect şi faţă de preşedinte şi faţă opoziţie, faţă de toată lumea”, spune Lăzescu.

În legătură cu solicitarea adresată TVR de către Guvern, în perioada mandatului lui Alexandru Sassu, ca premierul să se exprime la SRTv săptămânal, în prime time, Lăzescu spune că i se pare „absolut normal ca primul ministru să aibă o platformă prin care să-şi spună părerile”. Totuşi, lui Alexandru Lăzescu i se pare „exagerat” ca primul ministru să vină săptămânal la TVR, precizând însă că nu crede că există cineva care îşi doreşte să apară atât de des la postul public.

Pe de altă parte, Lăzescu consideră că activitatea TVR este în momentul de faţă „amestecată” şi unele posturi, printre care TVR Info şi TVR 2, nu au o identitate. Fără să avanseze ideea desfiinţării unor televiziuni din portofoliul TVR, Lăzescu are în vedere o evaluare a situaţiei din Televiziunea Română.

Lăzescu spune că salariile angajaţilor TVR nu vor fi reduse cu 25%, în ton cu reducerile din sistemul bugetar, însă precizează că bugetele vor fi reduse astfel încât să se încerce stabilizarea financiară a instituţiei, care, la sfârşitul lui 2009, avea un deficit de 10,5 milioane de euro.

Totodată, Lăzescu anunţă că situaţia a revenit la normal, începând de joi, în cazul Rodicăi Culcer, care şi-a reprimit atribuţiile editoriale la şefia Ştirilor TVR. Totodată, Mădălina Rădulescu – cea care a condus interimar Ştirile TVR în ultimii aproape trei ani – şi-a dat demisia din funcţia de director interimar al Departamentului Ştiri TVR

Lăzescu mai spune că a discutat deja cu Rodica Culcer despre schimbarea filosofiei în sine a Jurnalului TVR. Principala emisiune de ştiri a TVR 1 îşi va menţine ora de difuzare – 20.00 -, însă conţinutul său va suferi modificări.

Prezentăm interviul acordat MEDIAFAX de Alexandru Lăzescu, preşedintele-director general al TVR:

Reporter: Aţi fost propus la conducerea TVR de către Administraţia Prezidenţială. În ce relaţii sunteţi cu preşedintele Traian Băsescu?

Alexandru Lăzescu: Evident, în relaţii bune. Ne cunoaştem cred că de vreo 15 ani, aşa, din viaţa publică, pentru că sunt de atâta vreme în presă. În diferite ocazii ne-am văzut, conferinţe, workshop-uri, întâlniri la GDS. Deci e o relaţie de tipul acesta. N-am comunicat toată ziua, dar în esenţă am avut o relaţie bună în timp. Nu am foarte mult de comentat. Ne cunoaştem de destulă vreme, nu sunt apropiat al lui, dar ne ştim din spaţiul public.

Rep.: De când ştiţi că o să fiţi nominalizat, cine v-a anunţat şi când aţi purtat discuţiile în acest sens?

A.L.: Am aflat acest lucru luni dimineaţă, precis la 10.35, când am fost sunat de la Administraţia Prezidenţială, am vorbit cu preşedintele, mi s-a propus această numire ca reprezentant al preşedintelui în Consiliu, am discutat puţin, m-am gândit, am dat un răspuns. După aceea a trebuit să trimit un CV şi pentru că eram la Iaşi am avut de umblat prin ploaie, chiar torenţială în unele zone, ca să ajung până la 16.00 la Comisia de Cultură. Vă daţi seama că am venit din maşină direct la Comisie. A fost un fel de cursă contra-cronometru, a fost destul de strâns să ajung în patru ore şi jumătate de la Iaşi la Bucureşti. Asta e povestea.

Rep.: V-au sunat de la Preşedinţie, v-a sunat domnul preşedinte după, ca să vă felicite?

A.L.: Da, am mai avut o discuţie foarte scurtă pe telefon după aceea, după audierea de la Comisia de Cultură. Cam astea sunt elementele, nu sunt foarte multe lucruri picante.

Rep.: De ce aţi acceptat să preluaţi conducerea Televiziunii Publice, în acest context tensionat?

A.L.: Nu numai tensionat, dar şi o situaţie financiară grea. Să ştiţi că e o întrebare la care nici mie nu mi-a fost foarte uşor să răspund, pentru că trebuia să iau o decizie foarte repede. Pe de o parte, e o provocare, pe de altă parte, evident că intri într-o agitaţie care nu e numai agitaţia obişnuită care ţine de instituţie, de agitaţia politică din jur, ci de o situaţie financiară destul de complicată a televiziunii în acest moment. Sunt nişte premise complicate din acest punct de vedere, aşa că nu mi-a fost simplu, am considerat că e o provocare interesantă pentru mine. Am fost prins în presă cam de vreo 20 de ani în diferite forme, pe ziare, pe radio, pe televiziune, ca profesor la şcoala de jurnalism de la Iaşi şamd. Şi atunci am considerat că este o provocare interesantă, deşi nu mi-a fost foarte uşor să iau decizia asta. A trebuit să o iau repede şi am zis da.

Rep.: Nu vă este teamă de o eventuală încheiere a mandatului mai repede decât cei patru ani?

A.L.: Ba da, dar asta ţine de logica nefericită a felului în care se gestionează în general instituţiile publice de radio şi televiziune. Eu nu spun neapărat că Parlamentul nu ar trebui să aibă posibilitatea de a demite Consiliul de Administraţie, dar ar trebui să existe nişte motive foarte serioase, nişte defecţiuni financiare, nişte derapaje majore. Asta, de fapt, este una dintre modificările din lege care ar trebui făcute. Evident că am luat-o în calcul. Astea sunt funcţii în care ştii când intri, nu ştii niciodată când ieşi şi trebuie să ai seninătatea de a accepta lucrul ăsta că azi intri, mâine nu mai eşti. Asta e. Deci plec de la început de la premisa asta. Vă spun cinstit că nu aveam nevoie de o funcţie, nu am nici din punct de vedere material, nici din alte perspective, pentru că aveam o oarecare notorietate publică, nu aveam nevoie de aşa ceva, dar mi s-a părut interesant. Pe de altă parte, ca să poţi mişca ceva, atât din punctul de vedere al structurii de organizare, al logicii de funcţionare a televiziunii, cât şi din punctul de vedere al strategiei de programe, ai nevoie de ceva timp. Fără un minimum de doi-trei ani nu poţi să mişti ceva în mod real, poţi să spui că faci, dar nu se poate.

Rep.: La asta mă şi gândeam, la presiunea care va sta deasupra capului dumneavoastră la fiecare raport de activitate, pentru că nu aveţi timp să vă familiarizaţi într-un an sau într-o perioadă mai scurtă decât un mandat de patru ani. În legătură cu acest aspect era întrebarea.

A.L.: Asta e, nu poţi controla contextul politic extern, care este extrem de fluid. Pleci de la această premisă. Cred că trebuie să mergi pe ideea că îţi faci treaba, încerci să obţii cât poţi de mult în perioada în care eşti în funcţie, urmând ca în funcţie de context să vezi ce se întâmplă.

Rep.: Traian Băsescu a declarat că nu va mai merge la emisiunile TVR atât timp cât instituţia este condusă de Alexandru Sassu. Acum dumneavoastră aţi ajuns şef al TVR la propunerea preşedintelui Băsescu. Va fi de acum înainte Televiziunea Română televiziunea lui Traian Băsescu?

A.L.: Nu, sigur că e foarte tentant aşa să te joci cu lucrul ăsta. E o discuţie care ţine de filosofia pe care o ai vizavi de instituţie. Eu personal nu de asta am venit aici şi nu am nicio constrângere din punctul ăsta de vedere. De altfel, povestindu-vă cam cum a fost cu nominalizarea – vă pot confirma, nu am alte elemente, dar mă uit în ochii dumneavoastră şi vă spun că aşa s-a întâmplat – nu am nicio constrângere, nu am avut nicio condiţionare. Dar instituţia trebuie să se poarte corect şi faţă de preşedinte şi faţă opoziţie, faţă de toată lumea. Trebuie să ai o conduită editorială în regulă – eu nu vreau să mă amestec în forma în care sunt făcute programele, dar pot să discut – pentru că relaţia cu preşedintele e o relaţie a instituţiei, nu a avut numai componenta editorială. Au fost poveşti întregi, a fost şi o relaţie instituţională complicată, nu e vorba numai de felul în care s-au derulat programele. Sigur că aici vom intra în mod necesar în normalitate, dar asta nu înseamnă că va deveni trompeta nimănui. Televiziunea va trebui să-şi facă treaba editorial civilizat şi din acest punct de vedere sper să fie un factor de echilibru într-un climat media cu destule derapaje. Sper ca Televiziunea Publică şi Radioul Public, care a fost destul de decent de altfel, să-şi facă treaba bine şi să vină ca un factor de echilibru.

Rep.: În Parlament, Alexandru Sassu a spus că Emil Boc vrea să aibă o emisiune săptămânală, în prime time, pe TVR 1. În acest context Alexandru Sassu l-a acuzat pe premier că vrea să transforme TVR în televiziune guvernamentală. Ar fi atât de rău ca Emil Boc să aibă o emisiune săptămânală la TVR?

A.L.: Nu, dar aici se şarjează. Conform legii, atât radioul public, cât şi televiziunea publică trebuie să acorde cu prioritate spaţiu pentru mesajele pe care le au de dat preşedintele, primul-ministru, şefii Parlamentului. Sigur că dacă are preşedintele de făcut o declaraţie, atunci îi dai declaraţia şi nu numai TVR ar face lucrul ăsta, ar face toată lumea. Mi se pare absolut normal ca primul-ministru să aibă o platformă prin care să-şi spună părerile, dar tu poţi să gestionezi corect editorial lucrul ăsta, nu trebuie să fii neapărat comod, poţi să fii incomod, să pui întrebări, atâta vreme cât eşti decent şi faci lucrul ăsta în cadrul normelor profesionale. Eu nici nu cred că a vrut primul-ministru să facă o emisiune el de unul singur, a vrut pur şi simplu, probabil, să aibă posibilitatea să fie invitat într-o emisiune şi să-şi spună punctul de vedere. Asta mi se pare normal.

Rep.: O să aibă posibilitatea primul-ministru să se exprime săptămânal, într-o emisiune echilibrată, cum spuneţi dumneavoastră, la TVR?

A.L.: Nu ştiu dacă săptămânal. Nu cred că are nevoie. Mi se pare exagerat ca primul-ministru să vină săptămânal, deşi există o prezenţă săptămânală a preşedinţilor americani pe radio, în Statele Unite. Dar nu cred că premierul Boc chiar îşi doreşte să apară săptămânal. Dar mi se pare normal ca atunci când e nevoie, dacă sunt situaţii mai speciale – acum e criză economică, sunt inundaţii – să-şi expună un punct de vedere. Repet, depinde, tu, ca instituţie, cum gestionezi lucrul ăsta, nu înseamnă că trebuie să fii o goarnă, pur şi simplu vii pui camera şi el începe să recite, că nu e bine nici pentru televiziune, nici pentru el. Poţi să o faci cu nişte moderatori, să-i pună nişte întrebări, el să răspundă, să-şi spună punctul de vedere, să explice nişte lucruri. Asta cred că e formula. Cred că nimeni nu vrea o emisiune săptămânală. Important este felul în care gestionezi editorial aşa ceva.

Rep.: Să revenim la activitatea dumneavoastră la TVR. Deţineţi alte funcţii la care ar trebui să renunţaţi în perioada următoare, potrivit legislaţiei în vigoare, ca să nu fiţi în incompatibilitate cu funcţia de preşedinte-director general al TVR?

A.L.: Eu tocmai am făcut nişte demersuri, pentru că sunt în momentul de faţă preşedinte în Consiliul de Administraţie de la grupul care editează Ziarul de Iaşi. Va trebui să-mi dau demisia din Consiliul de Administraţie de acolo. Chestiunile astea trebuie reglate în 30 de zile, lucru pe care-l voi face, de altfel am şi pornit demersurile ca să nu rămân în incompatibilitate.

Rep.: Cum aţi caracteriza în momentul de faţă activitatea TVR?

A.L.: Foarte amestecată. Cred că sunt lucruri bune care se fac în TVR şi, din anumite puncte de vedere, credinţa mea e că percepţia TVR e mai proastă decât realitatea. Sunt şi lucruri proaste pe care le face TVR. De exemplu îşi promovează mai prost ca alţii – eu dau exemplu Pro TV, care-şi promovează foarte bine emisiunile – politica de marketing, de promovare internă. Tu poţi să ai emisiuni foarte bune, dar să le vinzi publicului prost. Pe de altă parte, sunt sigur şi probleme pe emisiuni şi asta e una din chestiuni. Filosofia în sine a jurnalului va trebui schimbată. E un lucru la care va trebui lucrat în perioada următoare. Televiziunile generaliste sunt prizonierele unui format, care, sigur, acum 10-15 ani avea sens, pentru că principala sursă de informare erau jurnalele de seară. În condiţiile în care ai televiziuni de ştiri, ai internet peste tot, trebuie să te repliezi. În general, în toată lumea, jurnalele de seară de pe canalele generaliste din America până în Europa au pierdut mult din audienţă. Eu nu cred că aici se pot face minuni, ca să fiu foarte sincer, pentru că e mediul foarte fragmentat, intri în competiţie cu zeci de canale, dar cred că trebuie regândită formula de jurnal şi felul în care acoperi publicistic vorbind ce se întâmplă în ţară.

CITEŞTE MAI DEPARTE PAGINA 2