Interviu - Carmen Muşat, Observatorul Cultural: ”Cultura în România = 26 de ani de miopie politică”

În februarie 2000 a fost lansat ”Observatorul Cultural” - săptămânal de informaţii şi comentarii. În 2006 şi 2009, a fost premiată de către Radio România Cultural pentru cea mai bună revistă culturală. Tot în 2006 a fost nominalizată şi la Premiile Cuvântul, la aceeaşi categorie. La începutul lunii martie 2007, revista a instituit Premiile „Observator cultural” pentru literatură. De 16 ani o iniţiativă privată rezistă în cultura română. Carmen Muşat este coordonatoarea Observatorului de la începuturile sale. În interviul Mediafax a abordat problemele culturii în societatea postcomunistă, supravieţuirea şi succesul unei iniţiative private într-un mediu social ostil şi spiritul critic şi social media:

Principalele declaraţii ale redactorului-şef ”Observatorul Cultural”, Carmen Muşat:

”Un om lipsit de educaţie şi de cultură este incapabil să gîndească pe cont propriu, este un pion manipulabil, conformist, dezorientat şi credul. O oaie în turmă.”

”Sînt o persoană încăpăţînată. Pornesc de la ideea că, dacă un lucru merită făcut, atunci nimic nu te poate opri.

”Ceea ce mă revoltă (pentru că sînt o persoană care, cel puţin pînă cum, nu a căzut niciodată pradă deznădejdii) este indiferenţa faţă de actul cultural, profesată de oameni care nu au nici un fel de competenţă, dar care au acaparat spaţiul public.”

Dialogul Mediafax în integralitate:

Mediafax: 17 ani de Observator Cultural. Cum? De ce?

Carmen Muşat: Sînt o persoană încăpăţînată. Pornesc de la ideea că, dacă un lucru merită făcut, atunci nimic nu te poate opri. Atunci cînd am pornit la drum, în vara anului 1999 – pentru că, deşi a apărut pe 29 februarie 2000, pregătirile pentru lansarea revistei au demarat cu luni bune înainte –, şi încă mult mai pregnant după ianuarie 2005, mi-am propus ca revista Observator cultural să nu fie o „aventură” pe termen scurt, o „demonstraţie de forţă”, de genul „ei, vedeţi, sîntem foarte buni, iată ce putem face!”. Nu îmi plac şi nu mi-au plăcut niciodată jumătăţile de măsură şi nici aventurile pasagere. Momente dificile au fost destule, de-a lungul timpului (determinate în primul rînd de oboseala de a alerga pe mai multe culoare – academic, publicistic), dar nici o clipă nu am avut intenţia să renunţ. Am avut în toţi aceşti ani două surse importante de optimism, care mi-au dat forţa să merg înainte: soţul meu (al cărui ajutor necondiţionat a fost constant şi esenţial!) şi echipa redacţională (îi includ aici şi pe colaboratorii noştri permanenţi). Şi, desigur, cititorii noştri şi feedback-ul pe care îl primim de la ei, constituie un motiv de bucurie şi o motivaţie suplimentară de a continua.

Mediafax: Cultura în România. Ce te deznădăjduieşte?

Carmen Muşat: Din păcate, la nivel decizional – Guvern, Parlament –, dar şi de către mass media, cultura a fost privită, în toţi cei 26 de ani de la căderea comunismului – ca un lux, nu ca o necesitate! Cultura, educaţia şi sănătatea nu s-au aflat niciodată pe agenda priorităţilor şi efectele acestei miopii deopotrivă politice şi jurnalistice (şi mă refer în primul rînd la „formatorii de opinie”, omniprezenţi pe toate canalele TV şi în toată presa cotidiană) se văd cu ochiul liber. Ceea ce mă revoltă (pentru că sînt o persoană care, cel puţin pînă cum, nu a căzut niciodată pradă deznădejdii) este indiferenţa faţă de actul cultural, profesată de oameni care nu au nici un fel de competenţă, dar care au acaparat spaţiul public, convingerea lor că nu e nevoie de cultură, că nu avem bani pentru cultură, că putem trăi şi avansa pe scara socială fără educaţie şi fără cultură. Mă revoltă acest tip de gîndire, pentru că, pe termen lung, distruge orice urmă de spirit critic, de civism şi de responsabilitate socială.

Mediafax: Spiritul critic. Ce înseamnă astăzi în lumea like+adore?

Carmen Muşat: Şi atunci cînd dai like+adore faci o judecată de valoare, chiar dacă una minimală, grăbită. Parafrazînd o veche formulă a lui Aristotel, eu aş spune că omul este un animal cu spirit critic. Iar spiritul critic se cultivă de-a lungul întregii vieţi. Un om lipsit de educaţie şi de cultură este incapabil să gîndească pe cont propriu, este un pion manipulabil, conformist, dezorientat şi credul. O oaie în turmă.

Cine este Carmen Muşat:

Studii:

1979 – 1983: Liceul de filologie-istorie „Ion Creangă”, Bucureşti, secţia română-engleză.

1983 – 1987: Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, specializarea română-engleză. Nota 10 pentru lucrarea de licenţă, coordonată de profesorul Ion Coteanu („Personajul literar în romanul modernist românesc: studiu de caz – Camil Petrescu”).

2001: Doctorat în filologie, obţinut cu calificativul „magna cum laudae”, cu lucrarea „Descriere şi naraţiune în proza postmodernistă“ (coordonator prof. dr. Mircea

Martin, membri în comisie: Sorin Alexandrescu, Livius Ciocârlie, Paul Cornea).

Activitate profesională:

2004 – prezent: Conferenţiar la Catedra de Teoria literaturii – Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti;

2007 – 2012: Şef de catedră, Catedra de Teoria literaturii, Universitatea Bucureşti.

Membru în Granturi de cercetare:

1. 2000- 2005: „Istoria literaturii române din perspectivă didactică” – director de proiect conf. univ. dr. Gheorghe Crăciun, Universitatea „Transilvania”, Braşov (Proiect

derulat în parteneriat cu Editura Paralela 45).

2. 2003-2005: „Regândind locul teoriei literare în şcoală, în universitate şi în câmpul disciplinelor umaniste. Structurarea terminologică a câmpului cercetării în teoria literaturii şi în ştiinţele umane conexe” – director prof. dr. Mircea Martin, grant CNCSIS cod 290 A.

3. 2007-2008: „Identitate de frontieră în Europa largită. Perspective comparate” – director lector dr. Romaniţa Constantinescu, 17 membri în echipa – grant CNCSIS

cod 1622 A, buget 2007: 76.667 RON, buget 2008: 86.667 RON.

Cărţi publicate:

1. Dincolo de literatură. O carte cu şi despre Lucian Raicu. Antologie şi comentarii de

Carmen Muşat (Editura Hasefer, 2009), 350 pp., ISBN 978-973-630-190-2.

2. Canonul şi Tarotul. Bucureşti: Curtea Veche, 2006, 380 pp. ISBN (10): 973-669-216-

7, ISBN (13): 978-973-669-216-1

3. Romanul românesc interbelic. Antologie, prefaţă, analize critice, note, dicţionar,

cronologie şi bibliografie de Carmen Muşat. Bucureşti: Editura Humanitas, 1998, 336

pp. ISBN 973-28-0860-8; Ediţia a II-a, Bucureşti: Humanitas Educaţional, 2004, 334

pp., ISBN 973-6890-10-4)

4. Strategiile subversiunii. Descriere şi naraţiune în proza postmodernistă. Piteşti:

Editura Paralela 45, 2002, 314 pp. ISBN 973-593-704-2; Ediţia a II-a, Bucureşti:

Cartea Românească, 2008, 390 pp., ISBN 978-973-23-1963-5

5. Perspective asupra romanului românesc postmodern (şi alte ficţiuni teoretice).

Piteşti: Editura Paralela 45, 1998, 196 pp., ISBN 973-9433-21-9.

Citeşte şi: Bilanţul discuţiilor dintre Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Ministrul Culturii: Nu semnez contractul domnului Niţulescu până la clarificări

Citeşte şi: Magic TV şi Rock TV, două noi televiziuni muzicale, vor începe să emită în următoarea perioadă

Citeşte şi: Au început înscrierile la Academia de Film Cineimpact, termenul limită fiind 15 august

Citeşte şi: "Cu bastonul prin Bucureşti", traseul urban propus de ARCEN

Citeşte şi: Cuminţenia Pământului: Donaţie importantă din partea notarilor publici

Citeşte şi: FOCUS: Muzeul Ţăranului Român. De ce avem la Ministerul Culturii controlul Primului Ministru

Citeşte şi: Corpul de control al premierului efectuează verificări la Ministerul Culturii privind concursul de la Muzeul Ţăranului