- Home
- Cultură-Media
- BUCUREŞTI, (20.11.2015, 16:23)
- Madalina Cerban
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
INTERVIU cu Marie-Christine Saragosse, preşedinte al France Médias Monde: Rolul jurnaliştilor nu a fost niciodată atât de important - FOTO
Marie-Christine Saragosse, preşedinte al France Médias Monde, din care face parte RFI, a declarat, într-un interviu MEDIAFAX, că rolul jurnaliştilor nu a fost niciodată atât de important ca în prezent, precizând că aceştia trebuie să fie responsabili şi exigenţi pentru că au o influenţă foarte mare.
Urmărește
821 afișări
INTERVIU cu Marie-Christine Saragosse, preşedinte al France Médias Monde: Rolul jurnaliştilor nu a fost niciodată atât de important (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)
Radio France Internationale (RFI) România a împlinit 25 de ani şi, cu această ocazie, jurnaliştii postului de radio au realizat, joi, 13 ore de emisiuni speciale în direct din Centrul Cultural ArCuB - Gabroveni din Bucureşti.
La această sărbătoare radiofonică a fost prezentă şi Marie-Christine Saragosse, preşedinte-director general al grupului France Médias Monde, din care fac parte postul de radio francez RFI, televiziunea de ştiri franceză France 24 şi postul de radio pan-arab Monte-Carlo Doualiya.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Începe depunerea jurământului de înstituire a noului Guvern al României
-
Incendiul izbucnit în Dâmboviţa după un accident între 2 cisterne, una încărcată cu GPL, stins / Două cisterne s-au ciocnit pe DN 72, în Dâmboviţa.
-
Zelenski: Dependenţa Slovaciei de reusrsele Rusiei este o mare problemă de securitate pentru Europa
-
Kelemen Hunor: Trebuie stabilit calendarul prezidenţialelor, nu mai târziu de luna aprilie
Marie-Christine Saragosse a vorbit într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX atât despre planurile RFI în România, cât şi despre provocările cu care se confruntă în prezent jurnaliştii din întreaga lume.
"Niciodată rolul jurnaliştilor nu a fost atât de important ca astăzi. Însă trebuie să fim mai exigenţi ca întotdeauna, pentru că avem o influenţă foarte mare", spune Marie-Christine Saragosse în interviul acordat MEDIAFAX.
Marie-Christine Saragosse mai spune că nu merită să-ţi pierzi viaţa pentru realizarea niciunui reportaj, însă atrage atenţia că în această meserie "nu există risc zero", dând ca exemplu tragedia prin care a trecut în prima parte a acestui an redacţia din Paris a publicaţiei satirice Charlie Hebdo. Pe 7 ianuarie, doi militanţi islamişti au luat cu asalt redacţia săptămânalului francez Charlie Hebdo, iar atentatul terorist a făcut 12 victime şi a îngrozit întreaga lume.
La rândul său, postul de radio RFI "a plătit un tribut greu", pentru că, în ultimii zece ani, a pierdut patru colaboratori care au fost asasinaţi, doi dintre aceştia fiind omorâţi în nordul Mali, declară Marie-Christine Saragosse.
De asemenea, în recentele atentate de la Paris, televiziunea de ştiri France 24 a pierdut un operator de imagine, care s-a numărat printre cele peste 120 de victime ale teroriştilor.
Prezentăm interviul acordat MEDIAFAX de Marie-Christine Saragosse:
Reporter: Radio France Internationale (RFI) România împlineşte 25 de ani şi este un post de radio cu o prezenţă consolidată în ţara noastră. Ce planuri aveţi în continuare pentru RFI România?
Marie-Christine Saragosse: Primul proiect este să continuăm să ne descurcăm la fel de bine şi în următorii 25 de ani, aşa cum ne-am descurcat în ultimii 25 de ani. Un alt proiect este să ne extindem prezenţa în România. Pentru moment, avem patru frecvenţe în FM (la Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj, n.r.) şi dorim să fim prezenţi în mai multe oraşe din România.
Reporter: În acest sens, ştiu că v-aţi înscris la un concurs organizat de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) pentru a obţine noi frecvenţe, în oraşele Constanţa, Sibiu şi Timişoara, şi mă interesează cum vă propuneţi să convingeţi CNA astfel încât să va ajute să vă extindeţi la modul real în România?
Marie-Christine Saragosse: Directorul RFI este cel care va prezenta, luni dimineaţă, proiectul nostru în faţa CNA, iar argumentele pe care aş vrea eu să le subliniem se referă la faptul că România are numai avantaje de pe urma prezenţei unui post care se sprijină pe un grup internaţional, cu corespondenţi peste tot în lume, care poate să ofere ascultătorilor români deschidere către Europa şi deschidere către lume. De asemenea, este un avantaj şi pentru grupul nostru, din care face parte RFI, să avem o redacţie atât de bine înrădăcinată în România. Ne permite să oferim lumii o viziune mai apropiată de România decât alte posturi internaţionale din exteriorul ţării. De exemplu, am fost primii la curent cu drama din clubul Colectiv. De asemenea, suntem foarte bine informaţi despre mobilizarea societăţii civile din prezent, despre evoluţiile politice din România. Aşadar, ceea ce am spus noi la RFI România în ultimii 25 de ani a fost întotdeauna în conformitate cu ceea ce s-a întâmplat în această ţară, care ne este dragă, pentru că este o ţară francofonă.
Reporter: Ce puteţi să ne spuneţi în privinţa performanţelor pe care RFI le-a înregistrat în ultimii ani? Ultima dată când am vorbit cu dumneavoastră, în anul 2013, RFI România crescuse deja şi în vizibilitate online şi ca audienţă.
Marie-Christine Saragosse: Rezultatele pe care le-am avut la sfârşitul anului 2013 şi care au fost disponibile în 2014 ne-au arătat o creştere enormă a audienţei, cu o notorietate din ce în ce mai mare în rândul tuturor românilor. Ceea ce ne-a făcut cel mai mult plăcere a fost faptul că, la Bucureşti, RFI România este primul radio ascultat de liderii de opinie. 63% dintre ei îl ascultă cel puţin o dată pe săptămână. Iar la nivel naţional avem 320.000 de ascultători săptămânal, o audienţă în mare creştere faţă de cel mai recent sondaj. Şi, dintre aceştia, 120.000 de ascultători sunt din Bucureşti.
Reporter: În afară de solicitările acestea la CNA de obţinere a unor noi frecvenţe care v-ar putea aduce implicit noi ascultători, cum plănuiţi să creşteţi audienţa RFI România în următorul an?
Marie-Christine Saragosse: Necesitatea de a avea noi frecvenţe este o necesitate radicală. Nu putem să avem o audienţă mai mare dacă ascultătorii nu ne pot asculta. Deci o audienţă mai mare este strâns legată de obţinerea unor noi frecvenţe. A doua axă de dezvoltare pe care ne-o propunem este să ne dezvoltăm foarte mult în lumea digitală. Ne-am reînnoit site-ul (www.rfi.ro, n.r.). De asemenea, am anunţat deja o primă aplicaţie. Vrem să ne intensificăm prezenţa pe reţelele sociale şi să lucrăm foarte mult la noi moduri de exprimare în lumea digitală. O altă direcţie în care vrem să mergem şi pe care o aplicăm deja este genul acesta de evenimente, ca operaţiunea de astăzi (de joi, de la Gabroveni, n.r.), prin care RFI România se deschide ascultătorilor săi prin organizarea de evenimente, prin găzduirea artiştilor, prin punerea accentului pe cultură - cultura care este foarte prezentă la RFI România -, prin organizarea de jocuri, jocuri de limbă franceză, deci prin întreţinerea acestei legături foarte speciale cu publicul. Ceea ce permite o mai bună cunoaştere a RFI în rândul ascultătorilor şi, de asemenea, ceea ce contează pentru noi este menţinerea calităţii conţinutului pe care îl difuzăm şi asta nimeni nu poate contesta, conţinutul mediatic al RFI este de cea mai înaltă calitate. De altfel, CNA a recunoscut acest lucru, acordând, în 2013, un premiu RFI pentru cel mai bun radio de informare, imparţial, profesional, echilibrat. De asemenea, a salutat emisiunile sale educative şi din domeniul economic.
Reporter: Dumneavoastră conduceţi atât RFI, cât şi o televiziune de ştiri foarte importantă la nivel internaţional, France 24, dar care în România are o prezenţă totuşi redusă în acest moment, fiind inclusă doar în grilele UPC. Ce planuri aveţi pentru dezvoltarea prezenţei acestei televiziuni în România? Există posibilitatea ca aceasta să intre şi în grilele RCS&RDS şi Telekom, în viitorul apropiat?
Marie-Christine Saragosse: France 24 ajunge la 1.200.000 de cămine în România din cinci milioane (care sunt abonate la cablu TV, n.r.) . Da, avem planuri în acest sens şi de altfel la această aniversare am venit însoţiţi şi de echipa de distribuţie a France 24, cea care se ocupă de semnarea acordurilor de preluare prin satelit şi cablu. Deci France 24 este partener al RFI la această aniversare de 25 de ani. Am avut deja contacte promiţătoare cu Telekom. Suntem deja şi pe Orange (platforma de satelit Orange TV, n.r.). Se pare, însă, că nu toţi operatorii din România manifestă acelaşi interes. Poate că circumstanţele actuale, poate povara pe care o poartă astăzi Franţa din punct de vedere al suferinţei pe care o traversează şi al terorismului îi va face să-şi schimbe părerea. Este adevărat că operatorii de satelit şi cablu sunt mai degrabă animaţi de logica comercială, dar poate că este momentul să meargă mai departe de atât. Multe canale din lumea întreagă, din Australia, din Japonia, din Statele Unite difuzează în direct imagini preluate de la France 24 în engleză şi în franceză. Poate că şi operatorii din România vor decide să facă acest lucru. Şi aş vrea să adaug că, în trei zile, s-au înregistrat 60 de milioane de vizite pe instrumentele digitale pe care le pune France 24 la dispoziţie, site-uri şi diferitele aplicaţii. 60 de milioane de vizite în trei zile, la nivel mondial. Este enorm. În afară de RFI şi France 24, în România este prezentă şi televiziunea TV5 Monde, cu care RFI România a semnat un acord de parteneriat. Televiziunea TV5 Monde este subtitrată în limba română şi este difuzată în pachetul "must-carry" (este obligatorie la distribuţie pentru toţi cabliştii din România, n.r.), pentru că este operatorul organizaţiei internaţionale a francofoniei, ceea ce nu este cazul pentru France 24.
Reporter: Aş vrea să aflu şi perspectiva dumneavoastră internaţională asupra jurnalismului, pentru că ştiu că sunteţi la conducerea grupului de media France Médias Monde din 2012. Cum s-a schimbat jurnalismul la nivel internaţional până în acest moment, în care ne confruntăm cu foarte multe tragedii?
Marie-Christine Saragosse: Aş spune că, atunci când am ajuns în fruntea acestui grup mediatic, deja se înregistrau schimbări dureroase pentru jurnalişti. Şi aş spune că există două tipuri de ameninţări cu care se confruntă această profesie. Există o ameninţare fizică atunci când eşti pe teren, când preiei de pe teren informaţiile şi te găseşti în zone de criză. Şi în acest sens RFI a plătit un tribut greu, pentru că, în ultimii zece ani, a pierdut patru colaboratori care au fost asasinaţi, ultimii doi în nordul Mali. Ceea ce este important pentru noi este că pentru niciun reportaj nu merită să-ţi pierzi viaţa, asta este clar. Dar în această meserie nu există risc zero, oriunde te-ai afla, chiar dacă eşti în redacţie în Paris, şi am văzut ce s-a întâmplat cu Charlie Hebdo. Ceea ce putem face în acest sens este să ne întărim, să oferim stagii de formare jurnaliştilor şi tehnicienilor, să avem echipe de securitate, să facem o analiză, o cartografiere a riscurilor. Iată ce putem face pentru a scădea acest nivel al riscurilor, fie că este vorba despre ameninţări fizice, fie că este vorba chiar despre ameninţări psihologice. Asta ar fi prima parte. Iar a doua dimensiune despre care vreau să vorbesc este prezenţa noilor instrumente digitale, lumea digitală, reţelele sociale. Ele permit oricui să devină jurnalist şi oricărui zvon să fie difuzat şi să circule. Şi atunci se poate intra într-un fel de cursă între mass-media clasice şi tot ceea ce se întâmplă pe internet. Asta ne obligă la două lucruri. Obligă presa clasică să fie din ce în ce mai prezentă în lumea digitală şi în acelaşi timp să fie întotdeauna impecabil de profesionistă, să verifice toate informaţiile, să nu dea niciodată curs zvonurilor, să nu devină o cutie de rezonanţă a terorismului, să nu se lasă pradă manipulării. Este o meserie care este mai necesară, dar şi mai dificilă ca oricând.
Reporter: Şi România s-a confruntat recent cu o tragedie, incendiul de la clubul Colectiv. Presa din România a abordat uneori subiectul într-un mod foarte pasional şi nu întotdeauna profesionist. Care sunt principiile de care ar trebui să ţină cont jurnaliştii în aceste momente dificile?
Marie-Christine Saragosse: Trebuie să ne întoarcem la carta deontologică a jurnaliştilor, care spune foarte clar să verificăm faptele, niciodată să nu ne lăsăm pradă urgenţei, uitând să verificăm ceea ce s-a întâmplat, veridicitatea. Să nu arătăm tot ce există, toate imaginile care circulă. Şi să punem barieră zvonurilor. Să ne păstrăm rolul de jurnalişti şi să nu luăm partea nimănui.
Reporter: Aţi spus că aţi pierdut mulţi jurnalişti în ultimii zece ani. Ştiu că, recent, în tragedia de la Paris, aţi pierdut un nou angajat (Mathieu Hoche, în vârstă de 38 de ani, operator de imagine la France 24 şi tatăl unui băiat de 9 ani, n.r.). Cât de greu a fost pentru France 24 să se mobilizeze, astfel încât să depăşească acest moment şi să-şi facă treaba profesionist?
Marie-Christine Saragosse: Probabil că nu am depăşit momentul, pentru că doliul, această rană nu se închide niciodată. Este vorba despre un tehnician video. Toţi colegii lui au continuat să muncească pentru că au spus că cel mai bun omagiu este să continue să lucreze şi să nu se lase doborâţi, deşi aveau inima frântă. În acelaşi timp a murit şi un tehnician de la TV5. Am scris părinţilor, am făcut o carte de condoleanţe, în urma lui rămâne un băieţel de 9 ani. Iar copilul i-a spus bunicului său, tatăl colegului nostru: "Cred că inima mea va exploda".
Reporter: Ca să încercăm să terminăm într-un ton optimist, spuneţi-mi cum credeţi că se va schimba jurnalismul în următorii ani, în Franţa şi la nivel internaţional?
Marie-Christine Saragosse: Este optimist să spui că niciodată rolul jurnaliştilor nu a fost atât de important ca astăzi. Însă trebuie să fim mai exigenţi ca întotdeauna, pentru că avem o influenţă foarte mare. Nu trebuie să ne mulţumim doar să povestim ceea ce se întâmplă. Noi interacţionăm cu realitatea şi avem o adevărată responsabilitate. De aceea jurnalismul este o meserie care produce entuziasm, este o meserie extraordinară şi este rolul nostru să o practicăm aşa.
De 25 de ani, RFI România difuzează programe, în limbile română şi franceză, consacrate actualităţii, culturii şi francofoniei. Cu o echipă de 25 de persoane la Bucureşti şi doi jurnalişti la Paris, RFI România difuzează zilnic 13 ore de programe proprii, acordând o atenţie specială actualităţii. Redactorul-şef al RFI România este jurnalistul Luca Niculescu.
Postul emite în FM la Bucureşti, Iaşi, Craiova, Cluj şi Chişinău. Alte 60 de posturi de radio locale din ţară preiau o parte din programe. În total, RFI România este ascultat săptămânal de aproape 320.000 de persoane în întreaga ţară.
Citește pe alephnews.ro: Protest AUR în plenul reunit al Parlamentului. George Simion: „Simulacru de audieri”
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Warren Buffett a spus cândva că o casă poate să fie un coşmar dacă ochii cumpărătorului sunt mai mari decât portofelul său. Totuşi, crede că investiţia sa de 31.500 de dolari este una dintre cele mai bune
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Tudor Chirilă știe de ce Raluca Moldoveanu nu a câștigat Vocea României! „Am punctat chestia asta”
CANCAN.RO
Care este orașul din România care oferă 50% reducere la impozitele locale pentru donatorii de sânge
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe