Video INTERVIU: Demeter Andras: I-am propus lui Ţoghină să-mi fie consilier. Cei din SRR nu au motiv de teamă

În interviu, Demeter Andras spune că, în prezent, activitatea din Radioul Public este bazată pe "profesionalism şi seriozitate", "echilibrul" urmând să fie cuvântul de ordine care va gestiona mandatul său la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR).

Astfel, Demeter Andras nu vrea să desfiinţeze niciunul dintre posturile de radio din portofoliul SRR şi consideră că trebuie continuată linia de dezvoltare a posturilor existente şi lansarea unui post de radio pentru minorităţi, un proiect demarat de Maria Ţoghină, fostul preşedinte-director general al SRR.

Totodată, Demeter Andras spune că l-a surprins "cu plăcere" propunerea Administraţiei Prezidenţiale, care a numit-o pe Maria Ţoghină membru în noul Consiliu de Administraţie al SRR, având în vedere "rezultatele incontestabile" ale managementului celei care a condus în ultimii cinci ani postul de radio public. De altfel, Demeter Andras precizează că i-a propus Mariei Ţoghină să-i fie consilier.

În plus, Demeter Andras precizează că salariile angajaţilor din SRR nu vor fi reduse cu 25%, în ton cu reducerile salariale din sistemul bugetar, pentru că Radioul Public nu este o instituţie publică stricto sensu.

În interviu, Demeter Andras spune şi că îşi va da demisia din funcţia de consilier al ministrului Culturii, Kelemen Hunor, dar că nu exclude posibilitatea să găsească o soluţie legală prin care să-şi menţină poziţia de membru în Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), pentru a reprezenta "interesele breslei".

De altfel, el spune că actoria rămâne primordială pentru el. Astfel, noul şef al Radioului Public poate fi văzut într-un rol în cel mai recent film al lui Radu Gabrea, "Mănuşile roşii", şi are în plan pentru la toamnă un proiect de film "cu mari actori europeni în distribuţie".

Prezentăm interviul acordat MEDIAFAX de Demeter Andras, preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune:

Reporter: Aţi fost propus la conducerea Radioului Public de către UDMR. De când ştiaţi că o să fiţi nominalizat şi când aţi purtat discuţiile în acest sens cu conducerea UDMR?

Demeter Andras: Cred că mâine (joi, n.r.) se va face o săptămână. Cred că joia trecută a fost votul acelui for din structura UDMR-ului, care, conform procedurilor încetăţenite, trebuie să încuviinţeze o astfel de numire şi în dimineaţa acelei zile am fost sunat şi mi s-a spus că decizia este în favoarea mea şi că va trebui să iau foarte rapid o decizie.

Rep.: Şi aţi luat. De ce aţi acceptat să preluaţi conducerea Radioului Public? Sunteţi deja actor, sunteţi şi consilierul personal al ministrului Culturii...

D. A.: Actor sunt de foarte mulţi ani şi, din păcate, în ultima perioadă, din ce în ce mai puţin, din ce în ce mai rar. Acesta a fost şi motivul pentru care prima mea reacţie a fost de a refuza această ofertă, după care a doua reacţie a fost de a accepta să fiu propus pentru Consiliul de Administraţie, gândindu-mă că voi fi capabil ca în această responsabilitate să corelez tot ce am de făcut cu toate celelalte, cu cea de consilier al ministrului şi cu preocuparea care a fost şi rămâne primordială pentru mine, aceea de a fi actor. După care s-a insistat, au invocat toate argumentele profesionale, toate atuurile pe care le recunosc colegii că le-aş fi dobândit şi epuizându-se aceste argumente am spus că este o provocare extrem de mare managementul unei astfel de societăţi atât de mari, atât de complexe şi, în acelaşi timp, atât de străine de activitatea mea de până acum. Dar atunci când spun "străin" trebuie să menţionăm că există totuşi foarte foarte multe puncte comune. În primul rând, este o instituţie naţională, în opinia mea, preponderent culturală. Or, toată viaţa şi toată activitatea mea s-a derulat cumva pe acest tărâm al culturii.

Rep.: Când o să renunţaţi la postura de consilier personal al ministrului Culturii? Mai deţineţi şi alte funcţii la care trebuie să renunţaţi ca să nu fiţi în incompatibilitate cu funcţia de preşedinte-director general al Radioului Public?

D. A.: Conform legii, există două incompatibilităţi. Una este legată de a nu fi membru al Guvernului sau al Parlamentului. Nu e cazul. A doua incompatibilitate legală este aceea de a nu fi acţionar sau a nu avea societăţi sau a nu desfăşura activităţi comerciale cu instituţia Radioului Public. Nici aici nu este cazul. Alte incompatibilităţi legale nu sunt. Ar putea fi invocate incompatibilităţi de ordin moral, cu tentă politică. Având în vedere că în România Guvernul actual este un Guvern politic, prin urmare ministrul este un ministru politic, a rămâne consilierul lui va căpăta, fără doar şi poate, o interpretare politică, deşi rolul meu de consilier atât lângă domnul ministru Paleologu, pe parcursul anului 2009, cât şi lângă domnul ministru Kelemen, de la finele anului 2009 până în prezent, este unul strict profesional. Nu se poate vorbi despre faptul că aş fi fost consilier personal al lui Toader Paleologu pe considerente sau pe criterii politice, ci pur şi simplu pe acelea profesionale, bazate pe experienţa mea din şi în Ministerul Culturii şi la fel eu sunt consilierul domnului Kelemen doar pe aceste criterii. Dar, apreciem atât domnia sa, cât şi subsemnatul că nu ar trebui să expunem cele două instituţii, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Societatea Română de Radiodifuziune, unor interpretări ale acestei relaţii.

Rep.: Înţeleg că o să vă daţi demisia de la Ministerul Culturii?

D. A.: În termenul legal. Termenul legal este, de regulă, pentru incompatibilităţi de 30 de zile. Acuma nevorbind de o incompatibilitate legală putem totuşi să împrumutăm acest termen.

Rep.: O să renunţaţi şi la poziţiile pe care le deţineţi în Consiliile de Administraţie la RADEF şi la Centrul Naţional al Cinematografiei?

D. A.: La RADEF nu mai sunt în Consiliul de Administraţie. Am fost o perioadă destul de lungă în diferite ipostaze. Una a fost chiar cu acordul expres al premierului, când eram secretar de stat, dar această perioadă s-a încheiat. În prezent sunt în Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei şi, în momentul de faţă, am primit extrem de multe semnale, unul chiar public, la audierea de alaltăieri, din partea domnului senator (Sergiu) Nicolaescu, care a subliniat faptul că cinematografia ar avea nevoie de atitudinea mea şi de experienţa mea în materie, mai ales în privinţa legislaţiei şi a procedurilor. Dar, pe lângă domnul Nicolaescu, alţi cineaşti şi din valul tânăr şi-au manifestat în primul rând îngrijorarea şi în al doilea rând dorinţa de a rămâne dacă este posibil în acest Consiliu. Nu există nici în acest sens incompatibilităţi, iar statutul meu de reprezentant al Ministerului Culturii în acest Consiliu de Administraţie fiind mai degrabă un statut bazat pe instituţia mandatului decât pe instituţia raporturilor de muncă pe care în prezent le am nu exclude faptul să găsim soluţia conform căreia să pot să reprezint interesele breslei în acel Consiliu.

Rep.: Să revenim la activitatea Radioului Public. Cum aţi caracteriza în momentul de faţă activitatea SRR?

D. A.: Este o activitate bazată pe profesionalism şi pe seriozitate, cu o extrem de frumoasă şi nobilă încărcătură în planul acela al valorilor tradiţionale, toate acestea accentuate cu un cuvânt pe care nu doar eu îl utilizez în raporturile cu SRR, l-am auzit şi la audiere din gura mai multora, acela al credibilităţii acestei instituţii.

Rep.: Totuşi, ce lipseşte posturilor de radio din portofoliul Radio România în acest moment şi ce credeţi că aţi putea să faceţi astfel încât să creşteţi şi mai mult audienţa, care este destul de mare în momentul de faţă?

D. A.: Toate informaţiile mele în prezent sunt informaţiile oricărui cetăţean român interesat oarecum de soarta acestei instituţii şi ale oricărui ascultător, care, pe lângă faptul că-şi deschide aparatul de radio, mai are şi curiozitatea de a intra pe net. Din aceste informaţii, concluzia mea este că se poate constata o foarte accentuată preocupare în vederea aducerii acestui radio din ce în ce mai mult în contemporaneitate şi într-o direcţie care să consune cu tendinţa europeană în materie şi cu practica radiourilor europene. Având în vedere această realitate, eu cred că ceea ce îi lipseşte este continuarea acestui drum.

CITEŞTE MAI DEPARTE