INTERVIU: Demeter Andras: I-am propus lui Ţoghină să-mi fie consilier. Cei din SRR nu au motiv de teamă

Rep.: Înseamnă că o să puteţi să ne spuneţi câteva lucruri şi despre mandatul Mariei Ţoghină, care a condus în ultimii cinci ani Radioul Public şi care rămâne în continuare în Consiliul de Administraţie al Radioului Public.

D. A.: Pe mine m-a surprins cu plăcere, cu bucurie, propunerea Administraţiei Prezidenţiale în persoana doamnei Maria Ţoghină. O consider a fi o propunere binevenită, foarte inspirată, având în vedere rezultatele incontestabile ale managementului domniei sale în aceşti cinci ani, ceea ce pe mine mă va ajuta în mod deosebit să gestionez afacerile acestei instituţii – în termenul strict al gestiunii de afaceri, nu peiorativ -, motiv pentru care eu sper ca domnia sa să îmi ofere sprijinul atât de necesar.

Rep.: Maria Ţoghină o să fie membru în Consiliul de Administraţie, o să o cooptaţi şi în staff-ul dumneavoastră de consilieri? Aţi avut vreo discuţie în sensul acesta?

Oficial! USR i-a retras Elenei Lasconi susținerea și fondurile pentru campanie/ USR anunță sprijinul pentru Nicușor Dan / Lasconi spune că nu renunță la candidatură

Anamaria Gavrilă întinde mâna membrilor USR: „Vom colabora cu cei care vin să facem treabă pentru România”

D. A.: Eu i-am făcut o ofertă în acest sens, pe care am să o reiau şi în cursul zilei de mâine (joi, n.r.), dar de mâine, după ce concretizez oferta mea, timpul pe care-l va avea la dispoziţie (să se decidă, n.r.) va fi la fel de scurt precum acela pe care l-am avut eu la dispoziţie, acum o săptămână.

Rep.: Oferta dumneavoastră vizează un post de consilier?

D. A.: Da, un post de consilier. La asta mă gândesc, dar va trebui să văd cum anume.

Rep.: Prin ce o să vă deosebiţi dumneavoastră şi mandatul dumneavoastră de mandatul pe care l-a avut Maria Ţoghină la Radioul Public? Ce o să aduceţi nou?

D. A.: Nu vreau să aduc nimic nou. Nu-mi propun. În general, nu-mi place ca cineva să vină într-o ipostază nouă vrând neapărat să inoveze. Eu cred că abordarea cea mai sănătoasă – şi asta o spune experienţa multă sau puţină pe care am dobândit-o – este de a aprecia la modul cel mai corect şi amplu posibil valorile existente şi acele valori de care mai este nevoie. În momentul în care se întâmplă aceste două aprecieri, se arată în mod implicit toate acele noutăţi, inovaţii care sunt necesare, fie pentru păstrarea şi cultivarea valorilor existente, fie pentru crearea valorilor noi.

Rep.: Care vor fi priorităţile dumneavoastră ca preşedinte-director general al Radioului Public?

D.A.: Pe termen scurt, priorităţile sunt acelea de a cunoaşte, de a mă informa şi de a înţelege de data asta dinăuntru sistemului. Până acum, informaţiile mele sunt din afara lui. Pe termen mediu, priorităţile mele sunt acelea de a reuşi să cooptez sprijinul acelor profesionişti care au construit acest radio şi au păstrat această radiodifuziune cu mult înaintea venirii mele aici şi o vor construi şi o vor păstra cu mult după plecarea mea, după sfârşitul mandatului pe care l-am primit ieri (marţi, n.r.). Dacă reuşim să legăm o relaţie profesională bazată pe respect şi pe comunicare cu aceşti profesionişti, eu cred că această prioritate se va dovedi ca fiind cel mai util instrument. Pe termen lung, în sensul unui mandat, îmi propun nici mai mult nici mai puţin să fim în măsură să răspundem misiunii în general a acestui serviciu public, să putem respecta toate prevederile legale – nu sunt multe – privind independenţa acestei instituţii, să putem păstra şi, dacă se poate fideliza audienţa de care dispune această instituţie, să putem să aducem instrumentele noastre la un nivel cât mai apropiat de cerinţele contemporaneităţii româneşti şi nu în ultimul rând europene şi să reuşim să fim deopotrivă o instituţie de cultură, de formare, de informare, de educare şi de divertisment, aşa cum acest radio a fost şi sper că va rămâne de la înfiinţarea lui încoace.

Rep.: Aţi vorbit despre specialiştii din radio. Care credeţi că va fi relaţia dumneavoastră în cadrul Consiliului de Administraţie al Radioului Public?

D. A.: Relaţia mea în cadrul acestui Consiliu eu cred că va fi una foarte simplă. Eu voi încerca să-mi asum în toată profunzimea, rolul de a fi interfaţa sau placa turnantă dintre specialişti, care trebuie să aibă iniţiative, propuneri şi soluţii, specialişti care însumaţi dau executivul acestei instituţii, şi dintre deliberativi, care este Consiliul de Administraţie, format din personalităţi de diverse facturi, nişte oameni cu experienţă în diverse domenii, inclusiv în acest domeniu, al conducerii radioului. Şi în rolul acesta de placă turnantă să pot, cu sprijinul reprezentantului executivului care se numeşte în termeni strict oficiali Colegiul Director, să reuşesc să obţin de la membrii CA acele voturi, acea susţinere, care, conform legii, este necesară ca respectivele idei să poată fi puse în aplicare.

Rep.: Vă întreb care va fi relaţia dumneavoastră cu membrii CA şi în contextul în care Ovidiu Miculescu, propunerea PSD pentru funcţia pe care dumneavoastră o ocupaţi şi care a fost respins de Parlament, a declarat, miercuri, într-un comunicat transmis MEDIAFAX, că în Parlament s-a produs „un viol în grup” al politicului împotriva democraţiei. Cum credeţi că o să vă înţelegeţi cu el?

D. A.: Înaintea acestei declaraţii a mai existat un moment la care am participat şi eu, momentul în care al doilea scrutin de vot în interiorul CA a adus rezultatul de şapte-şase în favoarea domniei sale. Domnia sa, atunci, mi-a adresat câteva cuvinte în speranţa trecerii peste handicapul acestui vot favorabil domniei sale şi defavorabil mie şi în speranţa unei colaborări constructive. Eu am avut un răspuns pozitiv, în care i-am asigurat atât pe domnul Miculescu, cât şi pe ceilalţi colegi din Consiliu că se vor bucura de întregul meu sprijin şi de tot concursul meu, pentru că atât domniile lor, cât şi subsemnatul suntem în acest Consiliu nu pentru scopuri individuale sau proprii, ci pentru scopul radioului, care trebuie să fie un scop comun.

După aceea s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Or ceea ce s-a întâmplat poate fi catalogat în mai multe feluri de mai multă lume. În opinia mea, s-a întâmplat exerciţiul procedurii democratice de când această instituţie a democraţiei a fost inventată, anume confruntarea unor opinii, a unor păreri, a unor intenţii, din care confruntare a ieşit câştigătoare una din soluţii. Câtă vreme, în văzul tuturor, Parlamentul României a acţionat în interiorul prevederilor legale – legea prevede următoarele: propunerea CA se supune votului plenului Camerelor reunite, de aici singura interpretare care nu este posibilă, nu este valabilă este aceea că acest plen trebuie să accepte ca atare respectiva propunere, pentru că asta ar fi o limitare a dreptului său de liberă alegere -, din momentul în care acest vot se întâmplă şi oamenii cu sau fără bile îşi exprimă votul, pot fi încurcături, poate fi lipsă de cvorum, pot fi diferite accidente, chiar dacă ar exista o înţelegere sau o manifestare foarte hotărâtă într-o direcţie anume, şansele de a ieşi ceva dorit sau de a ieşi altceva cred că sunt destul de mari. Or, Parlamentul, ieri (marţi, n.r.), la acest scrutin şi-a spus părerea. Fiecare individ a votat, rezultatul este cel pe care domnul Miculescu nu doreşte, cel puţin aşa înţeleg din această declaraţie, să-l accepte. Este dreptul domniei sale. Eu am convingerea că, după ce această supărare îi va trece, domnia sa sau profesionistul din el va reveni la obiectivele şi la motivele pentru care în primul rând a acceptat numirea în acest Consiliu şi nu în ultimul rând a depus un jurământ.

Rep.: Poate că supărarea domnului Miculescu este provocată şi de faptul că aţi fost validat la conducerea Radioului Public, deşi parlamentarii PSD şi PNL au anunţat că ies de la vot în şedinţa în care s-a votat respingerea lui din funcţia de preşedinte-director general al SRR.

D. A.: După cum ştim cu toţii, unul din instrumentele democraţiei parlamentare este identificarea oricăror soluţii, de către oricare, din orice poziţie din Parlament, pentru a boicota, pentru a bloca decizia puterii. Unul dintre aceste instrumente este şi acela de a părăsi sala. Asta nu este nimic nou, nu este nimic ilegal. Câtă vreme există un cvorum şi câtă vreme votul este exprimat legal, trebuie să se ia act de această manifestare de voinţă a parlamentarilor opoziţiei şi trebuie să se procedeze în consecinţa votului dat.

Rep.: Ce modificări o să aduceţi la nivelul echipei din cadrul Radioului Public? Salariile angajaţilor Radioului Public vor fi reduse cu 25% în ton cu reducerile salariale din sistemul bugetar?

D. A.: Conform legii SRR şi SRTv, aceste două instituţii nu sunt instituţii bugetare stricto sensu, sunt nişte servicii publice. Prin urmare, ele nu se supun acestor reglementări care vizează, privesc şi modifică sistemul de salarizare din instituţiile bugetare. Faptul că şi această Societate de Radiodifuziune trăieşte într-o ţară, într-o Europă şi într-o lume afectată de criză poate să afecteze la un moment dat şi veniturile acestor salariaţi. Deocamdată, din informaţiile pe care le deţin, societatea noastră, de câţiva ani încoace, încheie anul sau exerciţiul financiar cu profit, deci, în momentul de faţă, nu văd niciun motiv pentru care veniturile acestor salariaţi ar fi atinse sau ar fi în pericol. Eu cred că până în momentul în care reuşim să păstrăm această direcţie pozitivă din punctul de vedere al managementului financiar şi câtă vreme salariaţii îşi păstrează nivelul calitativ şi de performanţă, a căror evaluare va fi în continuare efectuată riguros – sper, cel puţin asta îmi propun – nu cred că vreun salariat are vreun motiv să aibă reţineri sau să se teamă.

Rep.: Deci va exista o evaluare a salariaţilor?

D. A.: Există o evaluare. De exemplu, acum, la încheierea unui semestru, conform unor proceduri încetăţenite în această instituţie, se face evaluarea managementului, care pentru mine este o ocazie extraordinară pentru a cunoaşte activitatea acestui management şi pentru a cunoaşte modul în care s-au trasat anumite obiective şi anumite sarcini şi modul în care ele, în semestrul trecut, au fost duse la îndeplinire. Pe cale de consecinţă, bănuiesc că, dacă managementul este evaluat, managementul la rândul său evaluează salariaţii din subordine. În momentul acesta, cred că eu nu am spus nimic nou sau nu vreau să introduc un element de noutate.

CITEŞTE MAI DEPARTE

În interviu, Demeter Andras spune că, în prezent, activitatea din Radioul Public este bazată pe „profesionalism şi seriozitate”, „echilibrul” urmând să fie cuvântul de ordine care va gestiona mandatul său la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR).

Astfel, Demeter Andras nu vrea să desfiinţeze niciunul dintre posturile de radio din portofoliul SRR şi consideră că trebuie continuată linia de dezvoltare a posturilor existente şi lansarea unui post de radio pentru minorităţi, un proiect demarat de Maria Ţoghină, fostul preşedinte-director general al SRR.

Totodată, Demeter Andras spune că l-a surprins „cu plăcere” propunerea Administraţiei Prezidenţiale, care a numit-o pe Maria Ţoghină membru în noul Consiliu de Administraţie al SRR, având în vedere „rezultatele incontestabile” ale managementului celei care a condus în ultimii cinci ani postul de radio public. De altfel, Demeter Andras precizează că i-a propus Mariei Ţoghină să-i fie consilier.

În plus, Demeter Andras precizează că salariile angajaţilor din SRR nu vor fi reduse cu 25%, în ton cu reducerile salariale din sistemul bugetar, pentru că Radioul Public nu este o instituţie publică stricto sensu.

În interviu, Demeter Andras spune şi că îşi va da demisia din funcţia de consilier al ministrului Culturii, Kelemen Hunor, dar că nu exclude posibilitatea să găsească o soluţie legală prin care să-şi menţină poziţia de membru în Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), pentru a reprezenta „interesele breslei”.

De altfel, el spune că actoria rămâne primordială pentru el. Astfel, noul şef al Radioului Public poate fi văzut într-un rol în cel mai recent film al lui Radu Gabrea, „Mănuşile roşii”, şi are în plan pentru la toamnă un proiect de film „cu mari actori europeni în distribuţie”.

Prezentăm interviul acordat MEDIAFAX de Demeter Andras, preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune:

Reporter: Aţi fost propus la conducerea Radioului Public de către UDMR. De când ştiaţi că o să fiţi nominalizat şi când aţi purtat discuţiile în acest sens cu conducerea UDMR?

Demeter Andras: Cred că mâine (joi, n.r.) se va face o săptămână. Cred că joia trecută a fost votul acelui for din structura UDMR-ului, care, conform procedurilor încetăţenite, trebuie să încuviinţeze o astfel de numire şi în dimineaţa acelei zile am fost sunat şi mi s-a spus că decizia este în favoarea mea şi că va trebui să iau foarte rapid o decizie.

Rep.: Şi aţi luat. De ce aţi acceptat să preluaţi conducerea Radioului Public? Sunteţi deja actor, sunteţi şi consilierul personal al ministrului Culturii…

D. A.: Actor sunt de foarte mulţi ani şi, din păcate, în ultima perioadă, din ce în ce mai puţin, din ce în ce mai rar. Acesta a fost şi motivul pentru care prima mea reacţie a fost de a refuza această ofertă, după care a doua reacţie a fost de a accepta să fiu propus pentru Consiliul de Administraţie, gândindu-mă că voi fi capabil ca în această responsabilitate să corelez tot ce am de făcut cu toate celelalte, cu cea de consilier al ministrului şi cu preocuparea care a fost şi rămâne primordială pentru mine, aceea de a fi actor. După care s-a insistat, au invocat toate argumentele profesionale, toate atuurile pe care le recunosc colegii că le-aş fi dobândit şi epuizându-se aceste argumente am spus că este o provocare extrem de mare managementul unei astfel de societăţi atât de mari, atât de complexe şi, în acelaşi timp, atât de străine de activitatea mea de până acum. Dar atunci când spun „străin” trebuie să menţionăm că există totuşi foarte foarte multe puncte comune. În primul rând, este o instituţie naţională, în opinia mea, preponderent culturală. Or, toată viaţa şi toată activitatea mea s-a derulat cumva pe acest tărâm al culturii.

Rep.: Când o să renunţaţi la postura de consilier personal al ministrului Culturii? Mai deţineţi şi alte funcţii la care trebuie să renunţaţi ca să nu fiţi în incompatibilitate cu funcţia de preşedinte-director general al Radioului Public?

D. A.: Conform legii, există două incompatibilităţi. Una este legată de a nu fi membru al Guvernului sau al Parlamentului. Nu e cazul. A doua incompatibilitate legală este aceea de a nu fi acţionar sau a nu avea societăţi sau a nu desfăşura activităţi comerciale cu instituţia Radioului Public. Nici aici nu este cazul. Alte incompatibilităţi legale nu sunt. Ar putea fi invocate incompatibilităţi de ordin moral, cu tentă politică. Având în vedere că în România Guvernul actual este un Guvern politic, prin urmare ministrul este un ministru politic, a rămâne consilierul lui va căpăta, fără doar şi poate, o interpretare politică, deşi rolul meu de consilier atât lângă domnul ministru Paleologu, pe parcursul anului 2009, cât şi lângă domnul ministru Kelemen, de la finele anului 2009 până în prezent, este unul strict profesional. Nu se poate vorbi despre faptul că aş fi fost consilier personal al lui Toader Paleologu pe considerente sau pe criterii politice, ci pur şi simplu pe acelea profesionale, bazate pe experienţa mea din şi în Ministerul Culturii şi la fel eu sunt consilierul domnului Kelemen doar pe aceste criterii. Dar, apreciem atât domnia sa, cât şi subsemnatul că nu ar trebui să expunem cele două instituţii, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Societatea Română de Radiodifuziune, unor interpretări ale acestei relaţii.

Rep.: Înţeleg că o să vă daţi demisia de la Ministerul Culturii?

D. A.: În termenul legal. Termenul legal este, de regulă, pentru incompatibilităţi de 30 de zile. Acuma nevorbind de o incompatibilitate legală putem totuşi să împrumutăm acest termen.

Rep.: O să renunţaţi şi la poziţiile pe care le deţineţi în Consiliile de Administraţie la RADEF şi la Centrul Naţional al Cinematografiei?

D. A.: La RADEF nu mai sunt în Consiliul de Administraţie. Am fost o perioadă destul de lungă în diferite ipostaze. Una a fost chiar cu acordul expres al premierului, când eram secretar de stat, dar această perioadă s-a încheiat. În prezent sunt în Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei şi, în momentul de faţă, am primit extrem de multe semnale, unul chiar public, la audierea de alaltăieri, din partea domnului senator (Sergiu) Nicolaescu, care a subliniat faptul că cinematografia ar avea nevoie de atitudinea mea şi de experienţa mea în materie, mai ales în privinţa legislaţiei şi a procedurilor. Dar, pe lângă domnul Nicolaescu, alţi cineaşti şi din valul tânăr şi-au manifestat în primul rând îngrijorarea şi în al doilea rând dorinţa de a rămâne dacă este posibil în acest Consiliu. Nu există nici în acest sens incompatibilităţi, iar statutul meu de reprezentant al Ministerului Culturii în acest Consiliu de Administraţie fiind mai degrabă un statut bazat pe instituţia mandatului decât pe instituţia raporturilor de muncă pe care în prezent le am nu exclude faptul să găsim soluţia conform căreia să pot să reprezint interesele breslei în acel Consiliu.

Rep.: Să revenim la activitatea Radioului Public. Cum aţi caracteriza în momentul de faţă activitatea SRR?

D. A.: Este o activitate bazată pe profesionalism şi pe seriozitate, cu o extrem de frumoasă şi nobilă încărcătură în planul acela al valorilor tradiţionale, toate acestea accentuate cu un cuvânt pe care nu doar eu îl utilizez în raporturile cu SRR, l-am auzit şi la audiere din gura mai multora, acela al credibilităţii acestei instituţii.

Rep.: Totuşi, ce lipseşte posturilor de radio din portofoliul Radio România în acest moment şi ce credeţi că aţi putea să faceţi astfel încât să creşteţi şi mai mult audienţa, care este destul de mare în momentul de faţă?

D. A.: Toate informaţiile mele în prezent sunt informaţiile oricărui cetăţean român interesat oarecum de soarta acestei instituţii şi ale oricărui ascultător, care, pe lângă faptul că-şi deschide aparatul de radio, mai are şi curiozitatea de a intra pe net. Din aceste informaţii, concluzia mea este că se poate constata o foarte accentuată preocupare în vederea aducerii acestui radio din ce în ce mai mult în contemporaneitate şi într-o direcţie care să consune cu tendinţa europeană în materie şi cu practica radiourilor europene. Având în vedere această realitate, eu cred că ceea ce îi lipseşte este continuarea acestui drum.

CITEŞTE MAI DEPARTE