INTERVIU Dragoş Bogdan: Ţinta mea este de a face din braga Bogdania băutura Bucureştiului!

Dragoş Bogdan este de formaţie filolog, a studiat franceză şi spaniolă. După terminarea facultăţii, în 1999, a lucrat câţiva ani în cadrul unei companii private de comerţ exterior.

Din 2009, a fost proprietarul şi managerul unei firme de comercializare şi distribuţie de produse alimentare tradiţionale, activitate ce cuprindea magazinul "Casa Tradiţiei Româneşti" (primul magazin generalist de produse tradiţionale româneşti deschis în Bucureşti), o reţea de distribuţie, activitatea de promovare şi reprezentare a unor producători din ţară: mezeluri marca ALPIN (SC Lori Alba Prest SRL), brânzeturi marca Karpaten Milk (SC Karpaten Milk SRL), mezeluri Mon-Ami (SC Mon Ami Productie SRL), produse din peşte Doripesco (Doripesco SA), braga Alina (SC Comalina SRL) ş.a.

Citeşte şi: Actorul Sebastian Papaiani a murit la vârsta de 80 de ani / Alexandru Arşinel: "Regret că Dumnezeu nu a pus frână" / George Ivaşcu: Comedia e mult mai tristă în Romania

În perioada noiembrie 2012 - aprilie 2015, a fost colaborator al Revistei "Cultura", unde a publicat mai multe articole construite în jurul antropologiei şi sociologiei hranei.

În ianuarie 2016 a înfiinţat SC Bogdania Bragagerie SRL, care, după o lungă perioadă de pregătire a mijloacelor de producţie, a reuşit ca în luna septembrie a.c. să lanseze braga Bogdania. Ţinta acestei noi activităţi este de a face din braga Bogdania băutura Bucureştiului.

Dspre bragă, istoria ei, tradiţia şi cum poate fi recuperată băutura în secolul XXI, mai jos, într-un interviu cu Dragoş Bogdan, pentru MEDIAFAX Cultură:

De ce braga în 2016?

1. Braga a ştiut să se reinventeze şi, atunci când cineva a încercat să o elimine din viaţa iubitorilor ei, a dispărut pentru a reveni cu şi mai multă vigoare. Aşa s-a întâmplat când sultanii otomani au interzis-o sau când liderii comunişti, încercând să distrugă orice iniţiativă economică privată, au închis rând pe rând bragageriile României. A sosit, cred, timpul când trebuie să oferim bucureştenilor această băutură nu numai ca pe o palidă amintire, ci, mai ales, ca pe băutura-aliment cu care copiii noştri vor creşte sănătoşi, voioşi şi plini de energie. După testarea pieţei timp de trei ani (2009-2012) cu bragă făcută la Galaţi, s-a simţit nevoia unei legături mai puternice între bragagiu şi muşterii: mi-am dorit să am mai mult control asupra calităţii produsului pentru a adăuga mândriei de a avea o bragagerie chiar în Bucureşti, faptul că braga noastră este cea mai bună din ţară.

Cum o faci? De unde ingrediente?

2. Braga este o băutură ce împrumută din trăsăturile celui ce o plăsmuieşte: nu îţi trebuie ingrediente multe, nici nu e greu să le procuri, însă de-a lungul celor câteva zile de când o porneşti până când ajunge să poată fi băută, felul de a fi, grija şi atenţia bragagiului i se imprimă şi îi dă personalitate. Sigur că făinurile de cereale şi îndulcitorii trebuie alese cu gândul la materiile prime folosite înainte de industrializarea de la sfârşitul secolului al XIX-lea, că nu poţi folosi oale sub presiune sau apă de puţ bătută cu piatră vânătă. Aşa cum spuneam, se reinventează, se adaptează, caută să se facă plăcută fiecărei generaţii.

Citeşte şi: Sebastian Papaiani va fi înmormântat, joi, la Cimitirul Bellu / Poliţia Română îşi ia rămas bun de la "plutonier Căpşună" - VIDEO

Care este istoria bragăi?

3. Originile acestei licori se pierd în timp, căci pe cât de vechi sunt culturile de cereale, tot aşa trebuie să fie şi reţetele preparatelor obţinute din acestea. Băuturile mai mult sau mai puţin alcoolice pe bază de cereale se întâlnesc în Anatolia sau Mesopotamia încă din mileniul VIII î.Hr. şi sunt menţionate de istoricul grec Xenofon în secolul IV î.Hr. Sub denumirea de boza se întâlneşte abia în veacul al X-lea la populaţiile turcice din Asia Centrală şi se va răspândi în Caucaz şi Balcani odată cu ocupaţia otomană.

Ţările Române au moştenit, ca urmare firească a unei jumătăţi de mileniu de relaţii intense cu Imperiul Otoman, multe dintre obiceiurile culinare venite de la Stanbul. Odată cu sarmale, chiftele şi zaharicale de toate soiurile, românii s-au bucurat şi de boza, ce-i drept într-o variantă de o altă consistenţă, mai fluidă, preparată pe timpul verii şi servită din recipiente bine răcite, mai fermentată şi, obligatoriu, „pişcând” niţel la limbă. Deşi această reţetă mai este întâlnită şi la alte neamuri din Peninsula Balcanică, precum bulgarii, albanezii, bosniacii sau macedonenii, numai pentru români şi-a modificat denumirea. Bragă este un cuvânt împrumutat din rusă sau ucraineană – limbă în care desemna borhotul din care se făceau băuturile alcoolice. Aşa putem explica înrudirea popularei băuturi româneşti cu cvasul, întâlnit şi astăzi pe teritoriul Basarabiei sau al Bucovinei. Cu timpul, braga a devenit nelipsită din viaţa românilor: cu ea se răcoreau, îşi potoleau foamea şi setea, stăteau de vorbă „la o bragă”.

Citeşte şi: Sebastian Papaiani. Viaţa maestrului. Plutonier Căpşună, Păcală şi Bică, prieten drag al actorilor - GALERIE FOTO

Cum ai descoperit-o?

4. Când eram copii, farmecul vacanţelor la bunici era dat şi de bunătăţile pe care acasă nimeni nu mai avea timp sau nu mai ştia să ni le facă. Pe lângă scovergi, îngheţată din iaurt sau halva turcească ne răcoream cu must tăiat din fiert cu o toamnă înainte, nectar de piersici sau caise, socată, trandafirată sau bragă. Aveam să redescopăr braga abia în primăvara anului 2009, când demarasem activitatea de promovare şi vânzare a unor produse tradiţionale româneşti. Cineva mi-a adus de la Galaţi o sticlă cu bragă, pe care, probabil, o ţinuse prea multă vreme în căldura maşinii, fiindcă nu mi-a plăcut deloc. Mi-a plăcut însă ideea de a promova o băutură răcoritoare despre care în Bucureşti nu se mai ştia mare lucru (ulterior aveam să mă conving că nu era chiar aşa) şi am făcut o vizită producătorului pentru a ne cunoaşte. Gustată chiar din butoi, braga m-a convins imediat: era atât de parfumată, de răcoroasă, dulce dar şi acrişoară, şi pişca niţel la limbă – m-a cucerit.

Prima „ieşire în lume” a fost în Muzeul Satului din Bucureşti în mai 2009, de aceea am dorit să păstrez o continuitate şi să lansez braga Bogdania tot acolo. Acum, când am ajuns să mă identific cu produsul, vă invit pe toţi la un pahar cu bragă pentru a mă cunoaşte mai bine şi pentru a înţelege ceea ce un interviu nu poate cuprinde în cuvinte.

Cu braga Bogdania vă puteţi da întâlnire în Str. Dr. C-tin Severeanu, nr. 21, sector 5, sau la telefon 0744 483 952.