INTERVIU: Genevieve Goetzinger: Radioul trebuie să se adapteze la noile tendinţe de pe piaţa media

Directorul general al RFI a mai vorbit despre perspectiva franceză asupra informaţiei - o confruntare a punctelor de vedere - ca factor ce diferenţiază postul de radio de principalii săi competitori de pe piaţa internaţională.

Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de Genevieve Goetzinger:

Reporter: Mediile din întreaga lume au trecut printr-o perioadă dificilă în ultimii ani, cauzată de recesiune. Cum a trecut RFI prin această perioadă?

Genevieve Goetzinger: RFI a avut la rândul său dificultăţi de ordin financiar. Asta s-a întâmplat acum doi-trei ani. Au fost plecări în cadrul instituţiei, dar au fost plecări voluntare, oameni care au fost de acord să plece ca să urmeze noi proiecte personale. RFI este în echilibru financiar de anul trecut şi asta i-a permis să se relanseze, cu o nouă strategie şi noi proiecte de dezvoltare.

Rep.: Popularitatea radioului este în scădere în întreaga lume, potrivit studiilor internaţionale. Cum reacţionează RFI în aceste circumstanţe?

G. G.: Nu ştiu dacă popularitatea radioului este în scădere, dar audienţa RFI este în creştere. Astăzi avem 45 de milioane de ascultători în întreaga lume. La ultima cercetare de piaţă pe care am făcut-o aveam 38 de milioane de ascultători, deci am câştigat şapte milioane de noi ascultători. Asta s-a întâmplat prin intermediul filialei noastre în limba arabă, Monte Carlo Doualiya, care a înregistrat o creştere spectaculoasă a audienţei. Cred că radioul are un viitor luminos în faţă. Trebuie ca radioul să se adapteze, deoarece s-a schimbat felul în care consumăm radio, deoarece radioul este consumat. Nu mai ascultăm radio ca acum 20 de ani. Astăzi, ascultăm radio la aparatele tradiţionale, dar şi pe noi suporturi de difuzare. Eu nu sunt pesimistă în ceea ce priveşte viitorul radioului.

Rep.: Ce impact credeţi că au noile tehnologii media asupra radioului, în general, şi asupra RFI, în mod specific?

G. G: În ziua de astăzi, trebuie să avem informaţii reale peste tot. Le avem pe internet şi le avem la radio. Radioul şi-a pierdut rolul de singur vector, singurul tip de media care difuzează informaţia instantaneu. Deci este necesar ca radioul să se adapteze la aceste noi tendinţe, fiind prezent pe telefon, pe internet, pe Twitter şi să aibă un site foarte activ care să ofere informaţii în timp real despre ceea ce se întâmplă. Asta obligă un jurnalist să fie bimedia, să îşi schimbe abordarea, să fie polivalent. Este o evoluţie pasionantă. Redacţia RFI de la Paris este bimedia, aici (la Bucureşti, n.r.) RFI are un nou site, www.rfi.ro, care a fost relansat, care este mai performant, mai vizibil, mai clar. RFI România este prezent şi pe aplicaţii mobiclip, pe toate telefoanele mobile şi poate fi ascultat prin streaming pe toate telefoanele. Deci aceasta este evoluţia şi trebuie să fim în permanenţă atenţi la ceea ce vor ascultătorii şi la maniera în care ei consuma astăzi informaţia.

Rep.: Care credeţi că este imaginea RFI în lume? Cum se poziţionează în prezent acest brand prestigios în peisajul media global?

G. G: Cu 45 de milioane de ascultători, aş zice că RFI are o imagine bună, cea a serviciului public francez, o imagine sinonimă cu rigoarea şi independenţa. Serviciul public din Franţa are o tradiţie a independenţei. Această tradiţie a independenţei contribuie la construirea unei imagini bune, deoarece suntem credibili. RFI este considerat un radio credibil.

Rep.: Ce face RFI pentru a se diferenţia pe piaţă de competitorii săi şi aici mă refer în principal la radiourile anglosaxone şi la cele arabe, precum Al Arabiya şi Al Jazeera?

G. G.: Ele au o perspectivă asupra lumii care este diferită de a noastră. Diferenţa constă exact în asta: în perspectiva franceză asupra actualităţii internaţionale. Această perspectivă nu este şi cea a americanilor şi nu este cea a lumii arabe. Este ceva total diferit. RFI, în toate limbile în care emite, are o perspectivă franceză. Încercăm să fim obiectivi. Spun că încercăm, deoarece obiectivitatea nu este niciodată totală, dar suntem imparţiali. Fiecare este în felul său subiectiv, dar încercăm să fim imparţiali. Imparţialitatea vine din faptul că oferim cuvântul tuturor, le oferim posibilitatea de a se exprima. La RFI avem mereu o confruntare a punctelor de vedere, o confruntare a ideilor. Ceea ce este important este obiectivitatea. Este "o setare din fabrică". Eu cred că diferenţa se face aici. Cred că cei care ne ascultă sunt interesaţi de Franţa. Dacă Franţa şi perspectiva franceză asupra evenimentelor nu are nicio importanţă pentru unii, nu vor căuta să asculte un post de radio francez. Franţa propune valori care sunt valori universale - libertatea, egalitatea, fraternitatea - deviza Republicii noastre. Sunt valori care nu sunt doar franceze, ele sunt valabile pentru toată lumea. Toţi oamenii vor să fie liberi. Toţi vor să fie egali în faţa legii şi în drepturi.

Rep.: Cum a fost trecerea dumneavoastră de la jurnalism la management? Experienţa de jurnalist v-a ajutat să fiţi un manager mai bun?

G. G.: Cred că jurnalismul şi managementul cer calităţi diferite. Când eşti jurnalist, eşti în căutarea informaţiilor, vrei să faci dezvăluiri importante, vrei să te pui în evidenţă pe tine însuţi. Când eşti manager, conduci o echipă, trebuie să ai o strategie pentru compania ta. Deci este vorba de calităţi diferite. Apoi, mai cred că a cunoaşte o meserie, toate detaliile unei meserii care stau la baza ei, te poate ajuta să conduci mai bine o companie, deoarece cunoşti felul în care lucrează jurnaliştii, cunoşti imperativele lor şi limitele lor, deci ştii când nu poţi cere sau nu poţi face ceva anume. Asta este foarte important.

Rep.: Ce gânduri aveţi pentru redacţia RFI România, la împlinirea celor 20 de ani de activitate?

G. G: Îmi doresc să rămână în frunte, o echipă tânără, activă, o redacţie cu spiritul independenţei, o redacţie care caută informaţiile şi care le oferă rapid. De asemenea, îi doresc să aibă din ce în ce mai mulţi ascultători, audienţe din ce în ce mai mari pe internet şi pe site-ul de mobil.

RFI România a fost lansat pe 21 ianuarie 1991, sub numele de Radio Delta. Filială a postului public francez RFI, RFI România difuzează zilnic 13 ore de programe în limba română şi 11 ore în limba franceză. Pe parcursul celor 20 de ani, postul s-a dezvoltat, emiţând în FM în cinci oraşe din România şi Republica Moldova: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Craiova şi Chişinău. Programele sale sunt preluate de peste 50 de posturi din întreaga ţară, printre care două reţele importante - Radio Galaxy şi Radio Transilvania.

Formatul RFI România este generalist, cu segmente importante consacrate actualităţii. RFI România se poziţionează ca un post serios, obiectiv, profesionist şi independent. Reţeaua sa de corespondenţi în cele mai importante capitale ale lumii este unică în România, asigurând accesul la surse de informaţie credibile.