INTERVIU - Iren Arsene: Românii sunt dornici să descopere Coroana. Pregătim şi cărţi regale pentru copii - FOTO

Iren Arsene vorbeşte, în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, despre colaborarea dintre editura Curtea Veche Publishing şi casa regală. Aceasta menţionează că primul titlu regal a fost publicat, la editura Curtea Veche, în 2008, iar, în prezent, colecţia regală cuprinde 22 de cărţi, în afară de calendare, DVD-uri, ediţii de chioşc, ediţii revizuite şi ediţii în alte limbi.

Directorul Curtea Veche spune că toate titlurile care vizează familia regală sunt foarte bine primite de public, multe dintre ele ajungând bestsellere la scurt timp de la publicare. "De mult doreşte, probabil, românul să cunoască mai bine ce se întâmplă, ce înseamnă o casă regală", declară Iren Arsene.

De asemenea, Iren Arsene aminteşte, în interviul acordat MEDIAFAX, despre noua carte a preşedintelui Klaus Iohannis, "Primul pas", dar şi despre volumele pe care editura le va lansa la ediţia din acest a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, care se va desfăşura în perioada 20 - 24 mai, în Bucureşti, menţionând şi un nou proiect care implică familia regală. Este vorba despre o serie de cărţi regale povestite pe înţelesul copiilor şi coordonate de Adrian Cioroianu, din care va apărea, la Bookfest 2015, primul volum, "Regina Maria".

Directorul Curtea Veche vorbeşte în interviul acordat MEDIAFAX şi despre Asociaţia Curtea Veche, dar şi despre proiectul de lege privind timbrul cultural.

Prezentăm interviul acordat de Iren Arsene agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Cum şi când a început povestea cu cărţile regale? De când există această colaborare între casa regală şi Curtea Veche?

Iren Arsene: De mult. În 2008 a fost prima noastră colaborare, dar atunci a apărut un album despre Coroană, au fost 140 de ani de la Coroană ("Coroana română - la 140 de ani", de Margareta Principesă a României şi Radu Principe al României, n.r.), şi, pe urmă, până în 2010, n-am avut altă colaborare. În 2010, am ajuns, împreună cu casa regală, la ideea să publicăm "Cartea regală de bucate", a principesei Margareta. Acolo s-a întâmplat ceva foarte frumos, pentru că acea carte a depăşit orice aşteptare. Şi acum este pe piaţă, deja au trecut ani buni, se vinde cu succes, interesul pentru carte a fost foarte mare şi, ca o continuare, o legare în timp, poate că în mai, în iunie, apare volumul doi a cărţii principesei - "Cartea regală de bucate". Deci, de atunci lucrăm împreună. A fost o colaborare bună pentru ambele părţi, motiv pentru care s-a continuat.

Rep: Câte titluri au apărut până acum la Curtea Veche?

I. A.: Sunt 22 de cărţi, dar produse sunt puţin mai multe, pentru că au apărut şi patru caiete, cu imaginea reginelor - cele patru regine -, avem şi un calendar anul acesta - a fost ideea principelui Radu să avem această ofertă, un calendar regal, care, sigur, v-a apărea şi la anul, şi avem şi două DVD-uri - există "Muzica Regelui", de mult pe piaţă, selecţiuni din ceea ce asculta Regele pe vremuri, şi este "Cuvântul Regelui", un DVD care cuprinde interviurile Marilenei Rotaru, de-a lungul vremii, cu Majestatea Sa Regele.

Rep.: Care este feedback-ul publicului odată ce o carte apare pe piaţă? Devine acel volum imediat un bestseller?

I. A.: Aşa a fost la început. Imediat a devenit un bestseller. Deci, am simţit foarte bine că este un bun instrument de comunicare între membrii familiei regale şi public - cartea este acest instrument foarte bun - şi, de îndată ce publicul a observat propunerea noastră, a reacţionat formidabil. De mult doreşte, probabil, românul să cunoască mai bine ce se întâmplă, ce înseamnă o casă regală. Şi casa noastră regală a fost şi este, probabil, într-o stare de devenire, cum după '90 şi noi toţi ne căutăm locul, iar despre aceste lucruri nu s-a vorbit suficient, în aşa fel încât să fie satisfăcută curiozitatea publicului. Atunci, căzând pe acest subiect, am observat publicul care este atent la noi şi de acolo am început o lărgire, probabil, a celor care sunt atenţi la Coroană.

Rep.: Există anumite titluri care prind mai bine la public sau tot ce ţine de familia regală se bucură de succes?

I. A.: Tot ce ţine de familia regală este bine primit pe piaţă, dar sigur că depinde de ce propui, pentru că, din 2010 au trecut şase ani. O carte care se află de şase ani pe piaţă şi-a găsit publicul mult mai bine decât cartea care a fost lansată pe 18 ianuarie. Deci, dacă comparăm tirajele, putem să observăm că acele cărţi care sunt de mult pe piaţă au o vânzare mai mare. Au existat ediţii de chioşc. Ediţiile de chioşc au avut, în jurul anului 2010, o perioadă foarte bună şi atunci şi tirajele care au apărut atunci - "Anul Regelui" sau "Cartea regală de bucate" - ajung undeva spre 100.000 de exemplare, ceea ce este o cifră impresionantă. Celelalte titluri, mai recente, de asemenea, sunt bine primite de public, dar tirajele... Toate tirajele, de fapt, sunt peste 3.000 de exemplare, ceea ce depăşeşte cu mult un tiraj mediu.

Rep.: Dar când vorbim despre un bestseller? La ce număr de exemplare vândute vorbim despre un bestseller?

I. A.: Dacă raportăm tirajul mediu în România şi ne luăm după Barometrul cultural de la Ministerul Culturii, atunci trebuie să acceptăm cifra 800 - 1.000 ca cifra unui tiraj mediu în România. De aici în sus, tot ce depăşeşte mediu devine mai bun şi, sigur, tirajele mari sau foarte mari sunt cele de zeci de mii de exemplare. Dar un tiraj care depăşeşte 2.000 de exemplare se susţine financiar, ceea ce este foarte important. Adică acea carte închide toate socotelile pe plus: poţi să plăteşti drepturi de autor, poţi să rămâi cu un mic profit, îţi plăteşti regia, lucruri importante pentru o editură.

Rep.: Ce pregătiţi în continuare în colecţia cărţi regale?

I. A.: Este un proiect care mie îmi place foarte mult, pentru că se adresează copiilor. Va apărea în curând povestea Reginei Maria, cu ilustraţii foarte frumoase şi pe înţelesul copiilor, şi sunt cărţi pe care le încadrăm în colecţia "Cărţile copilăriei". Iar, pe de altă parte, va apărea cartea principelui Radu, "Regalitatea, la noi". Este o carte care continuă perioada care a fost prezentată în "Trei poduri peste lume. Consemnări între anii 1982 şi 2003" şi încearcă să ajungă la zi cu interviurile, părerile, notele, pe care alteţa sa principele Radu le oferă publicului. Mie mi se pare un lucru foarte util ca cineva, un membru al familiei, să ne relateze, din interior, ce se întâmplă, de fapt, zi cu zi sau în anumite perioade.

Rep.: Cine este autorul cărţilor pentru copii?

I. A.: Autorul este Adrian Cioroianu şi împreună cu alţi doi, trei autori. Fiecare carte va avea un autor.

Rep.: Adrian Cioroianu este coordonatorul?

I. A.: Da. Şi este scriitorul primului volum.

Rep.: Cred că este prima dată când Adrian Cioroianu...

I. A.: Scrie pentru copii.

Rep.: Toate aceste cărţi vor fi lansate la Bookfest?

I. A.: Da. Cel puţin povestea reginei Maria. Vor avea toţi regii şi toate reginele o prezentare pentru copii. Debutăm cu regina Maria şi, în timp, vor apărea şi celelalte.

Rep.: În 2014, aţi pus bazele Asociaţiei Curtea Veche, în care se implică din nou familia regală. Care este scopul acestei asociaţii? Ce urmăriţi prin acest proiect?

I. A.: Urmărim, cu asociaţia aceasta, să încurajăm lectura, pentru că cifrele care măsoară pofta de lectură a copiilor - şi nu numai a copiilor, dar şi a adulţilor - sunt nişte cifre foarte, foarte scăzute, trebuie să facem ceva. Nu mai putem să stăm şi să aşteptăm să se corecteze de la sine. Şi atunci am gândit această asociaţie. Împreună cu principele Nicolae, care coordonează proiectul "Cărţile copilăriei", plecăm lunar, cel puţin, în zone rurale în principal, unde vizităm şcoli, stăm de vorbă cu copiii, formăm cluburi de lectură, donăm cărţi, atât bibliotecilor şcolare, unde există, dar copiilor - fiecare copil ar trebui să aibă o carte acasă. "O carte în fiecare casă" este un alt motto al acestei mişcări pe care am demarat-o. Apoi revenim şi încercăm să aducem noi şi noi titluri în bibliografia pe care o propunem. Considerăm că este un program naţional de lectură şi este un program naţional de lectură pentru că aduce poveşti din literatura universală pe înţelesul copiilor şi cele mai frumoase poveşti şi, într-un final, cred că vom aduna peste 100 de tilturi, care, dacă ajung la copii şi dacă părinţii sunt atenţi să cumpere aceste titluri, pregătesc viitorul cititor. Este o garanţie: dacă cineva, o familie, este atentă şi parcurge cu copiii această listă, va ajunge să aibă în casă o investiţie bine făcută în viitorul copiilor.

Rep.: Toate aceste evenimente pe care le organizaţi prin intermediul acestei asociaţii se fac cu ajutorul donaţiilor?

I. A.: Încercăm să adunăm bani, sigur că da, de la diverşi parteneri. Pentru fiecare ban primit pune şi editura un alt ban şi aşa, împreună, reuşim să ducem cărţi - cel puţin 2.000 de cărţi pe lună. Sper ca anul acesta să fie mult mai mult. Asociaţia există de un an de zile şi sper ca următorul an să fie mult mai bogat în donaţii. Dar nu numai donaţiile sunt în atenţia noastră. De exemplu, am avut aproape zece copii de la British School peste an la noi, în voluntariat. Ei au creat cluburi de lectură, au citit acolo, au depus o muncă de voluntariat, pentru că trebuie să-şi aleagă dintr-o listă, iar proiectul nostru a câştigat ca cel mai bun proiect aprecierea părinţilor, profesorilor şi a copiilor şi la anul vor exista mai multe cluburi create şi conduse de către aceşti copii.

Rep.: În afară de cărţile regale, ce alte surprize pregătiţi pentru public?

I. A.: Aş vrea, totuşi, să mai spun două trei vorbe despre cartea principesei. Pe 18 ianuarie, s-au împlinit 25 de ani de când principesa moştenitoare a revenit în România şi a apărut un album frumos, "Margareta. Mărturia unui sfert de veac regal. 1990-2015", care prezintă publicului cam ce a făcut principesa în cei 25 de ani şi merită să răsfoim această carte, pentru că, aşa cum spuneam la început, este urmărită devenirea a ceea ce este astăzi casa regală, în imagini, în cifre, în evenimente foarte importante.

În afară de cărţile regale, pregătim Bookfestul. În mai, va avea loc Bookfestul. Acolo, surpriza sau nu ştiu dacă este surpriză, dar în orice caz, evenimentul de debut al editurii va fi "Primul pas", următorul volum al preşedintelui Iohannis. Este un volum în care preşedintele povesteşte despre campania electorală, despre preluarea puterii la Cotroceni.

Rep.: Este o continuare la "Pas cu pas"?

I. A.: Da, este "Primul pas".

Rep.: Veţi avea şi invitaţi autori străini?

I. A.: Cehii sunt invitaţi anul acesta. Ca, de obicei, fiecare editură încearcă, cu ocazia venirii unui invitat străin, să publice ceva şi să facă cunoscută literatura sau scriitorii ţării respective. Noi vom avea patru cărţi, una care apare înainte, Jan Neruda - "Povestiri din Mala Strana", apoi, Katerina Tuckova - "Dumnezeiţele din Moravia" - autoarea va veni la târg, Petra Hulova - "Munţii roşii", Tomas Zmeskal - "Scrisoare de dragoste în scriere cuneiformă" - autorul va veni la târg.

Rep.: Un subiect intens dezbătut în ultima perioadă a fost cel al timbrului cultural. Care este poziţia dumneavoastră în legătură cu proiectul de lege aflat în dezbatere?

I. A.: Proiectul de lege ne-ar plăcea să rămână proiect şi să nu fie lege, pentru că au fost expuse foarte multe motive. Dezbaterea a fost foarte utlilă. Într-adevăr mi se pare util să fie adusă în faţa publicului opinia şi pro şi contra, sunt două tabere destul de puternice. Dar nu mai există o asemenea taxă pusă de către stat de fapt, pentru că le vine să facă o lege între doi privaţi. Este un lucru cu totul şi cu totul nefiresc. Apoi, nu înţeleg exact poziţia Uniunii Scriitorilor, având în vedere că, oricum se citeşte foarte puţină literatură, ei vin şi taxează tocmai cărţile de literatură. În loc să încurajăm undeva, în loc să se facă şi alte multe evenimente în favoarea lecturii, aici, de fapt, noi dorim să micşorăm într-un fel şi mai mult şi să fie şi mai strânsă haina asta, ca să dăm nişte fonduri, undeva, unde nu ştim ce se întâmplă cu ele. Ar trebui să vină fonduri din cu totul şi cu totul altă parte. Sigur că prim-ministrul a hotărât ca Loteria să fie taxată cu 2%. Nu ştiu exact pe ce perioadă, dar această idee noi am lansat-o şi ne bucurăm foarte mult că a fost şi pusă în practică imediat. Povestea cu timbrul literar nu s-a terminat încă, dar cred că s-au adus toate argumentele să se gândească puţin altfel. Adică o Uniune, dacă nu se poate întreţine, atunci, trebuie să se reorganizeze, nu să taxeze undeva, fără nicio explicaţie, o zonă la fel de nedezvoltată. Ei taxează tocmai consumul de literatură.

Rep.: Ideea acestui proiect de lege - din câte am înţeles eu din toate aceste dezbateri - a fost să fie pusă în aplicare legea care deja există. Domnul Nicolae Manolescu, că tot vorbim despre timbrul literar, a spus, în repetate rânduri, că editurile nu plătesc acel procent, care, în momentul de faţă, ar trebui dat către Uniunea Scriitorilor.

I. A.: Din păcate, domnul Manolescu aduce o imagine foarte proastă şi încearcă să lipească de noi o imagine foarte proastă, dar editurile au plătit aceste sume, doar că nu există un singur colector şi atunci, dacă nu plăteşti la Uniunea Scriitorilor, nu înseamnă că nu ai plătit, pe de o parte. Iar, pe de altă parte, fără să verifici şi să enunţi toate astea, iar apoi noi să venim să corectăm, mi se pare un lucru care ar trebui depăşit. Legea există, ea este pusă în aplicare, se plătesc bani, nu ştim neapărat ce se întâmplă cu aceşti bani, şi tot noi suntem de vină. Undeva, nu asta este, de fapt, realitatea.

Rep.: Consideraţi că ar trebuie eliminată definitiv această lege?

I. A.: Sigur. Absolut. Nu există pe nicăieri, pe de o parte, iar, pe de altă parte, editura nu este un vânzător. Ei ne pun pe noi să colectăm, această colectare pe noi ne costă şi eu nu sunt librărie. Până acum a fost colectarea la librărie. Librăria vinde şi ar trebui să vadă ce face. De altminteri, noi nu putem plăti 2% pe întreaga sumă, întreaga sumă o încasează librăria. Noi plătim 2% pe acea parte care pleacă din editură, dar nici măcar asta nu-i interesează. Colectarea ei n-au fost capabili să o facă şi, la un moment dat, acum patru ani, ministrul Vosganian (Varujan Vosganian, n.r.) a hotărât ca editurile să devină colectori, ceea ce este un lucru nefiresc. (...) De ce nu colectează de la librării şi să nu se mai războiască atât cu noi. Ar fi o variantă. Sigur, nu este ideală. De fapt, această taxă ar trebui să dispară, nu există nicăieri, nu are nicio justificare, iar, dacă statul ar subvenţiona revistele, ar fi minunat, dar atunci să acceptăm că subvenţionează statul, cum este în cazul teatrului. Teatele sunt bugetare, din biletul la teatru rămâne o parte la teatru şi restul pleacă înapoi la buget, deci, de fapt, este un aport bugetar la dezvoltarea teatrului, care este foarte bine-venit. Numai că în cazul nostru nu este aşa. Vorbim despre bani privaţi, daţi către un alt privat, prin intermediul statului, ceea ce este o aberaţie.

Iren Arsene a transformat dragostea pentru cărţi într-o afacere şi, în 1998, a pus bazele editurii Curtea Veche Publishing, care, în prezent, este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de carte din România. Editura este cunoscută pentru proiectele sale originale, printre acestea numărându-se seria cărţilor realizate alături de casa regală a României, prin care editura Curtea Veche Publishing doreşte să prezinte universul regalităţii dintr-o altă perspectivă. De asemenea, Curtea Veche Publishing deţine exclusivitatea pentru publicarea în România a cărţilor renumitului bucătar britanic Jamie Oliver, dar şi a unor autori precum Dale Carnegie, Robert Kiyosaki, Daniel Goleman, Allan şi Barbara Pease, Edward de Bono, ale căror cărţi au fost vândute în milioane de exemplare în întreaga lume.

Numărul total de cărţi regale apărute la Curtea Veche este 22 (fără calendar, DVD, ediţii de chioşc, ediţii revizuite sau ediţii în alte limbi). Printre titlurile apărute la editură se numără "Coroana română - la 140 de ani", de Margareta Principesă a României şi Radu Principe al României (2008), "Carte regală de bucate", de Principesa Margareta a României (2010), "Muzica Regelui" (carte & CD) - 2011, "Anul Regelui", de Principele Radu al României (2011), "Poveştile Reginei Maria a României", de Maria Regina României (2011), "Jubileul Regelui", de Ioan-Luca Vlad şi Daniel Anghelescu (2012), "Maşinile Regelui", de Principele Radu al României (2012), "Poveştile unei Regine", de Carmen Sylva (2012), "Ana. Portretul Reginei/ Anne. Portrait of the Queen", de Principele Radu al României (2013), "L'Année du Roi / The King's Year", de Principele Radu al României (2013), "Monarhiile secolului XXI", de Sandra Gătejeanu Gheorghe şi Ioan-Luca Vlad (2013), "Fluturi sărutându-se", de Carmen Sylva (2013), "Trei poduri peste lume. Consemnări între anii 1982 şi 2003", de Principele Radu al României (2013), "Coroana în societatea românească. De la 10 mai 2012 la 10 mai 2013", de Ioan-Luca Vlad (2013), "Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare", de Sandra Gătejeanu Gheorghe (2013), "Crăciunul regal", de Principesa Margareta a României şi Principele Radu al României (2013), "Drumul spre casă. Dialog cu Principele Nicolae al României", de Principele Nicolae al României şi Filip-Lucian Iorga (2014), "Jurnal Regal. 10 mai 2013 - 10 mai 2014", de Ioan-Luca Vlad (2014), "Eticheta regală", de Sandra Gătejanu Gheorghe (2014), "Balcicul Reginei Maria", de Diana Mandache (2014), "Ora Regelui", de Bogdan Şerban-Iancu (2014), "Cuvântul Regelui" DVD, de Marilena Rotaru (2014), "Regele Carol I în opera Reginei Elisabeta. La 100 de ani de la moartea Regelui Carol I al României (1839-1914)", de Silvia Irina Zimmermann (2014), "Margareta. Mărturia unui sfert de veac regal. 1990-2015", de Sandra Gătejeanu Gheorghe (2015).

La aceeaşi editură au apărut, de asemenea, un "Calendar regal 2015" şi patru caiete regale (Regina Maria, Regina Elisabeta, Regina Ana şi Regina Elena).