Video INTERVIU: Lidia Bodea: Dacă ştii să ieşi cu cărţile pe care oamenii le vor, înfrângi orice blazare

Editura Humanitas sărbătoreşte, anul acesta, 20 de ani de existenţă, evenimentul fiind subiectul unei ample campanii, "20 de ani Humanitas", care include, printre altele, lansarea unor volume noi, scrise de autori ai editurii precum Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Campania va fi lansată la sfârşitul lui martie şi se va desfăşura pe tot parcursul acestui an.

Lidia Bodea spune, în interviul acordat MEDIAFAX, cum reuşeşte editura românească să menţină echilibrul între titluri "comerciale" şi literatura pentru cunoscători, cum a afectat criza economică editura Humanitas şi menţionează că unul dintre evenimentele din cadrul seriei aniversare ar putea fi lansarea unui e-book Humanitas.

Reporter: Editura Humanitas împlineşte 20 de ani în 2010 şi voiam să vă rog să îmi creionaţi cele mai importante momente ale editurii în aceşti 20 de ani.

Lidia Bodea: Este foarte greu să aduni în câteva cuvinte o istorie care este enorm de bogată, plus atâta imens capital de semnificaţie. Să spun, totuşi, recurgând la cifre, că Humanitas 20 de ani înseamnă peste 2.000 de cărţi, înseamnă milioane de exemplare care s-au vândut. Înseamnă un pariu câştigat şi o promisiune făcută la început, în '90, de Gabriel Liiceanu, când a pornit cu editura la drum, promisiunea de a întoarce cărţile acasă. Şi sunt autorii români, Eliade, Cioran, Ionesco, cei care s-au întors odată cu Humanitas în limba română, promisiunea de a arunca peste ţară cu cărţile pe care, 50 de ani, românii le-au visat, le-au dorit, le-au găsit cu foarte mare greutate, dacă le-au putut găsi. Mai înseamnă colecţii care au crescut de la an la an. Iniţial, anii '90 s-au definit ca ani ai filosofiei, socio-umanelor. În timp, a început să vină literatura, au început să vină traducerile de ficţiune din cataloagele editurilor străine. Au început să vină autorii români. Avem Mircea Cărtărescu, avem "Orbitor", "Orbitor" a crescut odată cu Humanitas. Mircea Cărtărescu spunea, la lansarea ultimului volum din trilogie, că a lucrat la "Orbitor" 14 ani. Ei, iată, am mers, de fapt, împreună cumva pe acest drum. Înseamnă impunerea unor autori, Horia-Roman Patapievici. Înseamnă, în acelaşi timp, şi o declaraţie de dragoste făcută cărţii. Fiecare carte din catalogul Humanitas e o declaraţie de dragoste.

Rep.: Humanitas are autori mari, precum Noica, dar şi autori consideraţi oarecum "infami" în mediile literare, precum Paulo Coelho. Cum menţineţi echilibrul?

L.B.: Aici e o distincţie foarte simplă. Important e să ştii să ţii echilibrul. Adică nici să mergi spre partea comercială cu totul, dar nici să rămâi în turnul înalt şi inaccesibil al cărţilor de specialitate, al autorilor ermetici. Spun şi acum un lucru pe care l-am spus tot timpul. Nu trebuie să uităm că o editură se defineşte prin două funcţii esenţiale. E funcţia comercială. Ea trebuie să vândă. Că ni se pare oarecum abuziv verbul a vinde în preajma cărţilor e altă poveste. Totuşi, ca să fie citite, cărţile trebuie să se vândă. Şi apoi e funcţia culturală. Trebuie ţinută bine balanţa între partea comercială şi partea culturală. Cred că nu facem rabat de la valoare publicând Paulo Coelho. De ce? E un autor iubit. Iată, în România, în acest an, 2010, împlineşte peste un milion de exemplare vândute în România. E minunat. El e un povestitor. Sigur, nu e Mario Vargas Llosa. Dar, în catalogul Humanitas, cine vrea Mario Vargas Llosa, cine vrea Updike, cine vrea Bulgakov găseşte. Dar e un fel de a spune poveşti pe care Coelho îl stăpâneşte foarte bine şi reuşeşte să îşi bucure cititorii. Sunt sigură că reuşeşte.

Rep: Humanitas va avea o amplă campanie de sărbătorire a acestor 20 de ani şi voiam să vă cer mai multe detalii despre această campanie.

L.B.: Vrem, în primul rând, să fie un spectacol, o sărbătoare, o bucurie de care să ne bucurăm cât mai mulţi. E cumva, în acest gest al nostru de a face o sărbătoare, cuprinsă dorinţa foarte sinceră de a-i saluta pe cititori. Pentru că, în definitiv, dacă avem succes cu cărţile noastre, dacă suntem iubiţi, premiaţi, căutaţi, toate acestea se întâmplă pentru că avem cititori. Prin urmare, campania "20 de ani cu Humanitas" e o campanie pentru dumneavoastră, cititorii, cu o încercare de a reface o parte din traseul editurii Humanitas, cu o expoziţie exclusivă de carte şi evenimente Humanitas, la Biblioteca Centrală Universitară sperăm să fim cu nişte zile Humanitas, în Librăriile Cărtureşti, cu autori Humanitas care să vină în faţa publicului cu acest salut obligatoriu, cu un catalog aniversar, cu o serie 20 de ani în 20 de cărţi, o serie aniversară Humanitas, cu acele cărţi care, dintr-o privire, spun ceva despre această editură, despre autorii ei, despre oamenii care, în culise, timp de 20 de ani, au tot lucrat la acest spectacol. Şi campania aceasta mai înseamnă un lucru. Încercăm să transmitem foarte limpede mesajul care a devenit, de ceva timp, ca să vorbesc ca în manualele de PR şi Marketing, sloganul Humanitas, acela că ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit. Şi aici nu e doar o strigătură de marketing, nu e doar o înşiruire de cuvinte, ci e un crez, e un adevăr al nostru care, cu cât va fi al mai multora, cu atât va fi mai multă şi bucuria despre care vorbeam.

Rep.: Potrivit unui studiu, mai mult de jumătate dintre români nu cumpără nicio carte, în decursul unui an. O editură cum contracarează această apatie?

L.B.: Să nu o numim chiar apatie, pentru că în clipa în care ai un succes precum "Jurnalul" Oanei Pellea, o carte care, în câteva săptămâni de la apariţie, a trecut ştacheta celor 2.000 de exemplare, tirajul mediu din piaţa de carte de la noi, îndreptându-se către 20.000 de exemplare. În clipa în care lansezi Herta Müller, la sfârşit de noiembrie, "Încă de pe atunci, vulpea era vânătorul" şi în câteva luni se duc 20.000 de exemplare, înseamnă că nu ai de-a face cu o apatie. Dacă ştii să ieşi cu cărţile pe care oamenii le vor, înfrângi orice blazare. Sau când ai 160.000 de cititori pentru "De ce iubim femeile" sau 40.000 pentru "Despre îngeri", care nu este o carte uşoară. O privire aruncată peste aceste topuri Humanitas vine şi confirmă ceea ce spun.

Rep.: Am văzut, în topurile din urma mai multor târguri, că primează cărţile cu tentă autobiografică sau cărţile biografice...

L.B.: Da, sunt două serii pe care le coordonează Oana Bârna, "Memorii. Jurnale", apoi "Portrete. Corespondenţe". Ambele serii sunt de succes, ambele serii s-au îmbogăţit foarte mult în număr de titluri în aceşti ani. Asta nu doar într-o strategie mecanică, din interiorul editorialului Humanitas, ci şi pentru că, aşa cum ziceţi, e o plăcere a lecturii de acest tip de carte. E limpede că ne place să împrumutăm viaţa altora. Asta şi pentru că ziceam că ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit. Da, în clipa în care te duci în memorii, te duci în jurnal, te duci în autobiografie, te duci în viaţa altcuiva, te simţi mai puţin singur, împrumuţi de acolo o experienţă, împrumuţi poate un mod de a fi care să te ajute să treci peste momente ale tale asemănătoare, cu care nu ai ştiut să negociezi foarte bine.

Rep.: Cum i-aţi convins pe acei oameni? Presupun că au fost şi momente delicate, în care nu au vrut să îşi predea jurnalul sau memoriile.

L.B.: Mulţi autori sunt ca nişte copii sau acceptă gândul că o carte, înainte să iasă în librării, e ca un copil pe care trebuie să îl porneşti aşa, uşor-uşor la drum, trebuie să îi găseşti şi haine, să-i găseşti şi nume şi aşa mai departe şi au încredere în noi. Ne dau acest copil spre bună creştere.

Rep.: Există cărţi care se vând datorită numelui de pe copertă, deoarece e vorba de autori cunoscuţi, dar există şi cărţi foarte bune, scrise de autori tineri, mai puţin cunoscuţi. Care este strategia de promovare a autorilor tineri?

L.B.: Cred că, în cazul autorului tânăr necunoscut, cea mai importantă piesă, în regia de marketing, e chiar cartea lui. Dacă e foarte bună, dacă e interesantă, dacă face să se vorbească despre ea, va birui anonimatul în scurt timp. Vin aici cu un exemplu, chiar dacă e puţin atipic. E Gheorghe Florescu, de care nu auzise nimeni, care a venit cu un manuscris, "Memorii", care avea vreo 1.000 de pagini în partea de început. Lucrând cu redactorul de carte, încredinţându-ne acest copil al lui, am ieşit cu o carte care, de asemenea, şi-a câştigat statutul de bestseller. Cartea de la sine şi-a făcut marketingul. Ceea ce nu înseamnă că noi stăm şi doar aşteptăm să se întâmple lucruri. Avem un marketing foarte viu. E Gabriela Maaz, pe care cred că o cunoaşteţi, care face multe dintre evenimentele Humanitas, este regizorul acela mai puţin prezent pe scenă, dar care face multe, multe în culise.

Rep.: Dacă tot vorbeaţi despre evenimente, am observat, la târguri, că Humanitas este editura cu cele mai multe lansări sau una dintre editurile cu cele mai multe lansări. Afectează evenimentul de lansare propriu-zis vânzarea de carte?

L.B.: Sunt cel puţin două pricini pentru care facem atât de multe evenimente la târgurile de carte. E o pricină internă să o numesc. Cred că e normal să îţi onorezi autorul cu o lansare şi atunci dacă e un titlu nou, Ioana Pârvulescu, Lucian Boia, Radu Paraschivescu, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu, e firesc să faci şi o lansare, acolo unde e mai multă lume, unde e mai mult spectacol. A doua pricină e din afară şi ea ţine exact de această nevoie de a-ţi răsplăti periodic publicul. Dacă noi construim târgurile de carte nu ca pe nişte târguri de vânzare punct, ci ca pe nişte spectacole, o facem din dorinţa de a fi aproape de cititori, de a dialoga cumva cu ei prin intermediul evenimentelor. Vrem să ştie că suntem vii şi că ştim că ei sunt de asemenea vii şi că depindem unii de ceilalţi, la modul frumos. Şi credeţi-mă că nu e bucurie mai mare ca la sfârşitul unui târg de carte care te epuizează, e mult consum de energie, de timp, nu e bucurie mai mari decât să vezi că, pentru a cincisprezecea oară, ai premiul votul publicului, cea mai iubită editură. În clipa aia dispare şi oboseală şi supărările, nervii, în clipa aia spui "Da, mi-am făcut datoria".

Rep.: Într-un interviu aţi spus că este foarte probabil să apară şi e-book-uri Humanitas. Cât de probabilă este această apariţie?

L.B.: Este probabilă spre sigură şi asta pentru că acesta e mersul lucrurilor. Nu poţi să ignori ceea ce se întâmplă în lume şi nu poţi să ignori faptul că începi să ai de-a face cu o nouă generaţie de cititori care are alt mod de a se raporta la carte, care îşi construieşte propriul ritual de lectură. Există acel ritual de lectură clasic, care spune că iei cartea din raft, eventual o miroşi, că citeşti în parc sau pe bancă, că citeşti la birou. Dar cred că şi noile formule în care a a părut cartea electronică sunt în stare să genereze ritual de lectură. Şi nevoia de a alimenta ritualul de lectură nu e de ignorat, dimpotrivă.

Rep.: Şi cam când o să avem un e-book Humanitas. Anul acesta?

L.B.: Eu aş spune că va fi, de asemenea, una dintre întâmplările Humanitas 20 de ani.

Rep.: Deci anul acesta ar trebui să fie.

L.B.: Ar trebui să fie, sigur.

Rep.: Anii 2009 şi 2010 sunt ani de criză financiară. Au existat chiar falimente în domeniu editurilor. Voiam să vă întreb cum a afectat criza financiară Humanitas. S-au făcut restructurări, s-a renunţat la colecţii?

L.B.: Evident o scădere a vânzărilor a existat pe piaţa de carte în România, în general, şi în particular şi pentru Humanitas, pentru că suntem un actor în piaţa de carte din România. Existând această scădere a vânzărilor, am fost obligaţi să contracarăm cu strategii de vânzare originale, am încercat să ieşim, să vindem carte şi altundeva decât în clasicele librării, cu strategii de regândire a portofoliului, cu un accent pus pe titlurile cu vânzare, cu timp de epuizare în piaţă mai scurt, cu costuri mai mici. Să spunem că am renunţat la acele proiecte tipografic vorbind prin policromie şi detalii de această natură. Da, nu pot să spun că numai pe cerul Humanitas n-a strălucit steaua crizei.

Rep.: Cam cu cât la sută au scăzut vânzările Humanitas?

L.B.: Cred că, într-o medie a anului 2009, cu o medie de 20 la sută, cu un moment mai dur în lunile de vară, care oricum sunt luni predispuse la anorexie ca nivel al vânzărilor şi nu doar al vânzărilor de carte. Dar combinaţia de sezon estival cu criză a fost una care a împins atunci vânzările în jos cu circa 30 la sută.

Rep.: Puteţi să îmi spuneţi ce alte planuri aveţi, din punct de vedere editorial, pe anul 2010? Veţi avea colecţii noi?

L.B.: De noile colecţii nu pot să vorbesc. Pot să spun doar că autorii Humanitas cei mai căutaţi au promis că vin cu câte un titlu nou ca partitură în acest spectacol "Humanitas 20 de ani". Primul va fi Neagu Djuvara, cu o carte depre boierii din Ţara Românească. El a acceptat să fie primul cu care deschidem oarecum oficial campania Humanitas la sfârşit de martie. Îi aşteptăm apoi pe Horia Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu. Pot să spun că în continuare colecţiile din Humanitas Fiction vor veni cu surprize de top. Pot să spun că reluăm firul apariţiilor din Humanitas Junior, astfel încât, alături de cunoscutul "Apolodor" al lui Gellu Naum, de cărţile lui Neagu Djuvara pentru copii, de Arpagicul Anei Blandiana să vină şi nişte prieteni noi şi de încredere pentru cei mici. Pot să spun că o dinamică foarte fermă vor avea apariţiile din colecţia de ştiinţă a lui Vlad Zografi, că vom încheia integrala teatru Eugen Ionescu şi aşa mai departe şi că vom lansa seria de autor Herta Müller .

Rep.: În prezent există un proces pe drepturile de autor ale operelor lui Mihail Sebastian, iar dumneavoastră publicaţi operele lui. Ce se întâmplă acum cu acestea?

L.B.: Humanitas a publicat "Jurnalul" lui Sebastian, a publicat şi alte opere ale lui, până la momentul în care CopyRo, societatea de gestiune a drepturilor de autor, ne-a anuţat că, de fapt, datorită anumitor paragrafe din lege, ei deţin drepturile pe Mihail Sebastian. Noi am anunţat moştenitorii lui Sebastian cu care încheiasem contractele şi am spus că, până nu se rezolvă această dispută, CopyRo-moştenitori-Sebastian, noi rămânem în aşteptare. Pentru că suntem un al treilea jucător. Importanţi sunt CopyRo, moştenitorii de la Paris. Sper din tot sufletul că Humanitas va reedita Sebastian. E un autor perfect integrat în linia de recuperare a interbelicului pe care o are atât de ferm desenată în catalog Humanitas.

(Interviu realizat de Oana Ghiţă, oana.ghita@mediafax ro)