Video INTERVIU - Maria Ţoghină: Mi-aş dori ca tot ceea ce am început să fie continuat cu bună credinţă

La final de mandat, Maria Ţoghină spune că Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a trecut în ultimii patru ani şi jumătate prin "schimbări radicale", aflându-se în prezent într-o perioadă "fastă". Maria Ţoghină spune că, dacă Parlamentul va decide ca altcineva să conducă Radioul Public, ea va fi "fericită" să redevină "jurnalistul Radio România".

În interviu, Maria Ţoghină vorbeşte şi despre situaţia financiară a Radioului Public în acest an de criză. După ce postul public de radio a încheiat anul 2008 cu profit, şefa SRR spune că situaţia Radioului Public pe 2009 va fi una "echilibrată".

Totuşi, criza economică şi-a pus amprenta şi asupra Radioului Public, mai ales în privinţa încasărilor din publicitate. Astfel, dacă în 2008, SRR avea încasări din publicitate de circa 2 milioane de euro, în 2009, acestea s-au redus până la circa 400.000 de euro.

În plus, Maria Ţoghină spune că Radioul Public are nevoie de la bugetul de stat în 2010 de o sumă de aproximativ 207 milioane de lei, pentru acoperirea costurilor cu transmisia de semnal radio şi cu funcţionarea direcţiei Formaţii Muzicale şi a Radio România Internaţional.

Maria Ţoghină anunţă că, anul viitor, Radioul Public intenţionează să lanseze un post de radio pentru minorităţi şi să redefinească editorial postul Radio Bucureşti.

Totodată, SRR are planuri de dezvoltare şi în direcţia online. Tot anul viitor va începe efectiv şi procesul de digitalizare a Arhivei de Aur a Radiodifuziunii, un proces care se va întinde pe 15 ani şi care va fi completat de un portal prin intermediul căruia publicul va avea acces la materialele digitalizate.

Maria Ţoghină vorbeşte şi despre modul în care Radioul Public s-a implicat în reflectarea campaniei electorale pentru Preşedinţie, dar şi despre "clipul pirat" introdus în ziua alegerilor, 6 decembrie, într-unul dintre programele Radio România Actualităţi.

Ţoghină spune că incidentul a fost unul "regretabil" şi că a fost provocat de oameni din interiorul Radioului Public, dar nu de jurnalişti. Ea precizează că în prezent cazul este anchetat de Poliţie, dar şi de o comisie de anchetă din SRR.

În plus, Maria Ţoghină subliniază că, nici în campania electorală şi nici în mandatul său, la Radioul Public nu s-au făcut presiuni de ordin editorial.

Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de Maria Ţoghină, preşedintele - director general al Societăţii Română de Radiodifuziune:

Reporter: Care este data la care vă finalizaţi mandatul de preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune?

Maria Ţoghină: Conform hotărârii Parlamentului României, publicată în Monitorul Oficial, data încetării mandatului de preşedinte - director general şi data încetării mandatului actualului Consiliu de Administraţie este 31 decembrie 2009, pentru că la începutul lunii iunie Paralamentul României a aprobat prelungirea mandatului pe o perioadă limitată de şase luni.

Rep.: Cum este acum Radioul Public, din punct de vedere financiar, editorial şi al audienţei, faţă de momentul în care aţi venit la conducerea SRR, în iunie 2005?

M. Ţ.: Eu cred că Radioul Public se află acum într-una din perioadele sale cele mai faste. A dovedit în ultimii patru ani şi jumătate că are puterea de a se reinventa, de a-şi descoperi noi valenţe, că are puterea de a se dezvolta şi cred că în perioade de criză şansa aparţine celor care aleg să se dezvolte în detrimentul celor care aleg să închidă din activităţi. Din punct de vedere editorial aş spune că Radioul Public a trecut prin transformări radicale, lucru demonstrat şi de evidenţa cotelor de audienţă, care plasează instituţia noastră pe primul loc în preferinţele ascultătorilor, pe de o parte. Pe de altă parte, faptul că ascultătorii ne percep ca fiind o instituţie de presă echilibrată de la care îşi culeg cele mai importante informaţii, informaţii apreciate ca fiind echilibrate, echidistante şi corecte, certifică faptul că politica editorială a Radioului Public s-a orientat mai mult spre satisfacerea interesului public şi mai puţin spre partea, aş spune eu, de show a vieţii noastre interne, indiferent că vorbim despre viaţa politică, socială, culturală sau sportivă.

Rep.: Din punct de vedere financiar, cum va încheia Radioul Public anul 2009, veţi fi pe plus sau pe minus?

M. Ţ.: Pentru că aţi făcut o trimitere adineauri la preluarea mandatului aş vrea să vă reamintesc un lucru pe care îl ştim şi noi şi instituţia de presă pe care o reprezentaţi. În 2005 am preluat radioul într-o situaţie de minus financiar, un gol financiar de peste 1,5 milioane de euro. Era vorba atunci de 37 de miliarde de lei vechi, la preluarea mandatului, care până la luarea primelor măsuri de redresare a crescut la minus 50 de miliarde de lei vechi. Am reuşit atunci, în patru luni de zile, să facem economii şi să reducem din cheltuieli şi să închidem anul cu profit. Cred că şi anul acesta situaţia Radioului Public va fi una echilibrată, nu pot să vă spun dacă va fi un an pe plus sau un an pe minus. Dorinţa mea ar fi ca de fiecare dată ca să închidem anul cu un leu profit, un profit simbolic, care să arate de fapt atât buna gestionare a banului public, cât şi grija cu care managementul Societăţii Române de Radiodifuziune a abordat elaborarea bugetului pe anul 2009, un an de criză financiară. Şi cred eu că, indiferent cum vom închide acest an, fie că va fi pe plus, fie că va fi pe minus, am satisfacţia unor patru ani şi jumătate de mandat în care salariaţii acestei instituţii şi-au luat lefurile la timp şi în care drepturile băneşti li s-au plătit aşa cum prevede legislaţia în materia dreptului muncii.

Rep.: Când o să fie disponibile cifrele exacte?

M. Ţ.: Cel mai probabil în luna aprilie, pentru că situaţiile financiare se raportează undeva în martie - aprilie la bugetul de stat. Tot atunci noi lucrăm pentru Parlamentul României raportul de activitate şi cel mai probabil atunci vom şti cu certitudine cum va fi. Sigur că putem avea nişte proiecţii undeva şi în luna ianuarie, după ce vom fi trecut de perioada Sărbătorilor de iarnă, pentru că întotdeauna în perioada Sărbătorilor de iarnă apar şi cheltuieli suplimentare, generate de orele suplimentare efectuate de angajaţi în perioada unor sărbători legale, care sunt plătite, conform legislaţiei muncii, cu sume mai mari decât orele obişnuite, apar concediile de odihnă ale colegilor mei, care iarăşi necesită un efort financiar. Mai apar lucruri pe care nu le putem anticipa acum la final de decembrie, dar desigur că undeva la sfârşitul lunii ianuarie vom avea deja un semnal dacă vom încheia cu un leu profit sau cu un leu în minus. Cred că indiferent cum va fi, un leu plus sau un leu minus, pentru mine ca manager al acestei instituţii va reprezenta un mare succes măcar şi faptul că într-un an de criză, un an foarte dificil, am reuşit să asigur stabilitatea financiară a acestei instituţii şi am reuşit să plătesc munca colegilor mei, munca celor care desigur menţin Radioul Public în topul audienţelor.

Rep. Aţi vorbit despre stabilitatea financiară. Aş vrea să vă întreb care sunt veniturile totale pe care Radioul Public le-a avut în 2009 şi ce sumă a primit de la bugetul de stat în acest an?

M. Ţ.: Nu dispunem încă de informaţii concrete pentru a vă spune ce venituri totale a avut Radioul Public. Pot însă să vă spun că veniturile din taxa radio se vor situa peste cele realizate în anul 2008 pentru că am avut un efort susţinut în a majora încasările din taxa radio, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, fireşte. Pe de altă parte, pot să vă spun că veniturile din publicitate se vor situa cel mai probabil sub nivelul anului precedent. Piaţa de publicitate a scăzut în România şi nu doar în România, ceea ce ne afectează şi pe noi într-o oarecare măsură. În ceea ce priveşte veniturile de la bugetul statului, alocate Societăţii Române de Radiodifuziune, aici lucrurile sunt foarte simple, pot să vă spun cifra. Veniturile de la bugetul statului alocate în 2009 se ridică la 177.000.000 de lei, din care aproximativ 80% a fost pentru plata staţiilor de emisie radio, adică pentru Radiocom, diferenţa de 20% reprezentând acoperirea cheltuielilor cu Radio România Internaţional, direcţia Formaţii Muzicale Radio şi cheltuieli de capital. Anul acesta radioul şi-a atins două obiective importante în ceea ce priveşte partea de investiţii, pe de o parte renovarea sălii de concerte - iar în luna ianuarie vom avea şi concertul de inaugurare a orgii restaurate - şi dincolo de renovarea sălii de concerte şi a orgii, două acţiuni extrem de importante pentru viaţa culturală românească, am inaugurat blocul de producţie Radio Iaşi, obiectiv început în urmă cu zece ani şi finalizat anul acesta.

Rep.: În mod concret, puteţi să ne daţi câteva cifre legate de încasările de publicitate în acest an?

M. Ţ.: Dacă anul trecut am avut aproximativ 2 milioane de euro venituri din publicitate, anul acesta probabil că suma va fi în jur de 400.000 de euro din publicitate, dar dacă va fi mai mult, noi vom fi fericiţi.

Rep.: În privinţa banilor încasaţi din taxa radio spuneaţi că vor fi mai mulţi. Puteţi să ne daţi cifre?

M. Ţ.: În momentul de faţă nu pot să vă ofer aceste cifre pentru că ele sunt în lucru, dar, aşa cum v-am obişnuit, atunci când vom avea rezultatele financiare finalizate, vom avea raportul de activitate, veţi avea acces la aceste documente şi veţi regăsi acolo pe partea de venituri şi veniturile noastre provenite din taxa radio.

Rep.: Dar câţi plătitori de abonamente aveţi în prezent?

M. Ţ.: În momentul de faţă avem aproximativ 200.000 de persoane juridice şi aproximativ patru milioane de persoane fizice.

Rep: Şi persoane scutite?

M. Ţ.: Scutiţii sunt în egală măsură, cel mai probabil câteva milioane. Aproximativ patru milioane scutiţi ca efect al legii sau pe baza declaraţiei pe propria răspundere şi alte câteva sute de mii de persoane juridice care nu plătesc pentru că încă nu au fost notificate să-şi achite această obligaţie. Noi nu credem că vina aparţine societăţilor comerciale care nu plătesc, noi credem că, de bună-credinţă, trebuie să le atragem atenţia că această taxă este una legală. Şi am avut plăcuta surprindere ca multe dintre aceste societăţi comerciale, după ce au fost notificate, de bună-credinţă, să vină şi să achite taxa radio, înţelegând că prin ceea ce face Radioul Public susţine şi mediul de afaceri din România.

Rep: Dacă nu sunt disponibile în momentul acesta datele financiare pe anul în curs, sunt disponibile cele pe anul 2008, când Radioul Public a terminat cu un profit de circa 250.000 de lei. Nici până în prezent raportul SRR pe 2008 nu a fost discutat în Parlament. Credeţi că acest raport va primi un vot pozitiv în Parlament având în vedere şi profitul cu care aţi terminat anul 2008?

M. Ţ.: Eu cred că ar fi regretabil dacă Parlamentul României ar da un vot pozitiv numai bazându-se pe acest profit. Eu sunt convinsă că Parlamentul României solicită de la Radioul Public cu totul altceva şi aceasta înseamnă credibilitate în exercitarea misiunii de post public, asumarea misiunii de post public şi respectarea valorilor democraţiei şi credem că acestea sunt lucrurile pe baza cărora Parlamentul României va da un vot pozitiv raportului de activitate al Societăţii Române de Radiodifuziune. Desigur că gestionarea cu bună credinţă, cu eficienţă, a banului public, se constituie într-un atuu suplimentar la validarea acestui vot pozitiv de către Parlamentul României. Dar sunt convinsă că parlamentarii români apreciază activitatea Radioului Public după modul în care înţelege să-şi îndeplinească obiectivele prevăzute în legea sa de funcţionare (legea 41 din 1994, nr.). De altfel în toţi aceşti ani în care am fost la Comisiile parlamentare şi am fost în plenul Parlamentului României pentru a susţine raportul de activitate al Radioului Public am avut plăcuta surpriză, confirmată în fiecare an, de a vedea că discuţiile în general s-au axat pe modul în care Radioul Public şi-a asumat misiunea de post public şi şi-a respectat obiectivele stabilite în legea 41, printre acestea este şi gestionarea banului public, dar nu cred că este prioritar, pentru că oricine îşi dă seama că nu poţi să faci economii la nesfârşit. La un moment dat, dacă economiseşti banii numai din dorinţa de a închide cu profit, ajungi să nu mai aloci resurse în direcţia dezvoltării tehnice, în direcţia dezvoltării dotării tehnice a reporterilor tăi, ajungi să tai de la cheltuielile de producţie pentru emisiuni şi atunci are de suferit calitatea actului jurnalistic exercitat la Radioul Public şi de aici vine şi consecinţa imediat următoare, neîndeplinirea misiunii prevăzute de legea 41. Ori în legea 41, lege după care se acordă votul în Parlamentul României, la articolul 1 se spune foarte clar că Radioul Public are misiunea de a informa, educa, promova cultura şi valorile româneşti şi de a realiza divertisment de calitate. Iată direcţiile către care ne orientăm. Despre problemele economice se vorbeşte abia undeva în art. 35 - 40, deci în articole care aş spune eu că aparţin mai degrabă corpului de bază al legii, nu declaraţiei de principii, aşa cum este prevăzută în primele articole ale legii 41. Iată deci că instituţia sub controlul căreia se află Radioul Public, şi anume Parlamentul, consideră că misiunea noastră de a informa corect, de a promova cultura, de a educa, de a face divertisment de calitate este prioritară atingerii unor obiective economice, care desigur că sunt şi ele importante, dar nu pot fi primordiale în a aprecia calitatea managementului la Radioul Public şi sunt convinsă că în funcţie de îndeplinirea misiunii noastre de post public se va aprecia votul parlamentarilor la momentul discutării raportului de activitate.

Rep.: Să privim puţin şi spre anul viitor. Care estimaţi că va fi situaţia Radioului Public în anul 2010 din punct de vedere financiar?

M. Ţ.: În condiţiile menţinerii taxei radio, principala noastră sursă de venit, la un nivel mai mic decât cel din 2001 - este vorba despre faptul că în anul 2001 taxa radio era de 3 lei, iar acum noi avem o taxă radio de 2,5 lei - veniturile estimate pentru anul 2010 nu vor acoperi decât parţial necesarul de resurse al SRR. Necesarul de fonduri de la bugetul de stat pe anul 2010 pentru acoperirea costurilor cu transmisia de semnal radio şi cu funcţionarea direcţiei Formaţii Muzicale şi a Radio România Internaţional se ridică la circa 207 milioane de lei. Noi credem că este o sumă rezonabilă care ajută Radioul Public să-şi desfăşoare în continuare activitatea în bune condiţii. Cred însă că este dificil să reuşeşti să îţi dezvolţi activitatea în condiţiile în care resursele financiare sunt mai mici decât cele pe care le aveai în anul 2001, chiar dacă în ultimii patru ani şi jumătate la Radioul Public s-a produs o reducere de personal. Am preluat instituţia cu 2.700 de angajaţi, acum suntem doar 2.400. Iată deci că undeva în zona aceasta am reuşit să echilibrăm bugetul, dar pe de altă parte nu poţi să ai patru posturi naţionale, opt posturi regionale, două posturi internaţionale, orchestre şi coruri radio cu care să-ţi îndeplineşti misiunea culturală, o agenţie de monitorizare a presei şi aceastea să fie susţinute de un număr din ce în ce mai mic de angajaţi.

Rep.: Să vorbim şi despre proiectele SRR. Aţi lansat la sfârşitul lui 2008 un nou post de radio, Kids Radio, pe internet, iar în 2009 aţi relansat site-ul Radio3Net şi Revista Radio România, care apare acum doar în varianta online. Aveţi şi alte planuri pentru dezvoltarea părţii de online a Radioului Public?

M.Ţ.: Da, şi cred că secretul longevităţii Radioului Public este capacitatea sa de a se adapta la provocările mondenităţii. În urmă cu 30 de ani probabil că nimeni dintre noi nu-şi imagina radioul altfel decât în undele herţiene. Iată acum poate cu un singur click pe internet poţi accesa posturi de radio din întreaga lume. Noi credem că Radioul Public trebuie să profite de provocarea şi de oportunităţile oferite de internet. Dorim să dezvoltăm şi alte proiecte dedicate satisfacerii unor gusturi foarte bine definite, aşa cum am avut streamingul pentru operă, streamingul pentru muzică populară, vom avea probabil şi alte oferte pe internet, cum am spune noi specialiştii în domeniul mass-media, vom nişa fiecare produs al nostru. Credem că astfel vom reuşi să ne îndeplinim mai bine misiunea de post public.

Rep.: La un moment dat aveaţi în plan şi un post de radio de ştiri, dar şi un post de radio pentru minorităţi. În ce stadiu sunt aceste proiecte?

M. Ţ.: Postul de radio pentru minorităţi se află în stadiu final de elaborare a tuturor detaliilor organizatorice. Noi credem că dată fiind asumarea de către România a Cartei limbilor minorităţilor la nivel european - Radio România a semnat această Cartă - vom obţine şi finanţarea necesară pentru a dezvolta acest post de radio, într-o primă fază într-un format de lansare de două ore în prelungirea programului de emisie în AM a studiourilor noastre regionale, iar ulterior, în momentul în care plaja de frecvenţe în FM se va mai elibera, prin transformarea televiziunii din analog în digital, vom putea discuta de alocarea unei frecvenţe naţionale în FM pentru acest post de minorităţi. În momentul de faţă bugetul de care avem nevoie pentru a porni acest post pentru minorităţi este de 200.000 de euro pe an - o sumă extrem de mică pentru a susţine un astfel de demers important la nivelul societăţii româneşti -, 200.000 de euro pentru partea de dotare, resurse umane, şi alte 200.000 de euro pentru acoperirea costurilor cu Radiocomunicaţiile. Avem speranţa ca anul viitor acest post să devină unul funcţional.

În ceea ce priveşte postul de radio de ştiri, rămâne în continuare un proiect fezabil pentru Radio România, putem însă discuta de el abia după ce această criză economico-financiară va fi depăşită şi când vom avea resursele financiare necesare lansării unui post aşa cum îl vedem noi, un post care să ofere o informaţie de calitate, echilibrată, care să consolideze statutul de post public al Radio România şi care să completeze oferta noastră pentru publicul pentru care realizăm emisiuni.

Rep.: Anul acesta aţi demarat efectiv proiectul de digitalizare al Arhivei de Aur a Radioului Public, digitalizându-se primul document. Care este următorul pas pentru continuarea proiectului digitalizării şi de ce sumă aveţi nevoie în 2010 în acest sens?

M.Ţ.: Procesul efectiv de digitalizare va începe, aşa cum am anunţat şi cu ocazia aniversării celor 81 de ani de existenţă a Radioului Public, undeva în prima jumătate a anului 2010. Acum se desfăşoară cursurile de pregătire profesională pentru personalul tehnic care se va ocupa de digitalizarea arhivei, iar procesul va dura, pe resursele estimate, actuale, 15 ani. Următorul pas este constituirea echipei de documentarişti. Pentru aceste lucruri - atât pentru resursele tehnice, cât şi pentru cele de documentare - resursele umane pe care dorim să le utilizăm vor fi cele interne. Pe de altă parte, solicităm în continuare finanţare de la bugetul de stat, e adevărat într-o măsură mult mai mică, pentru întreţinerea ascestui sistem pus la punct, de digitalizare, iar pentru anii următori avem alocată o sumă pentru extinderea acestui proiect şi deschiderea lui către publicul larg, prin construirea unui portal de accesare.

Rep.: Despre ce sumă vorbim? Este o sumă anuală?

M. Ţ.: Cred că în jur de 400.000 de euro. Este vorba doar de partea de portal. Probabil că undeva în jur de 100.000 de euro va fi întreţinerea anuală a sistemului.

Rep.: Care va fi strategia Radio România, anul viitor, din punct de vedere editorial? Vor fi modificări în structura programelor Radioului Public?

M. Ţ.: Cred că vom continua să ne îmbunătăţim programele pe care deja le avem. Vom încerca să poziţionăm mai bine produsele deja existente pentru a atinge publicul pentru care ele au fost gândite şi concepute iniţial. Vom repoziţiona anumite produse la care considerăm că sunt necesare ajustări. În anul 2010 vom acorda o atenţie deosebită postului nostru local pe Bucureşti, este vorba de Radio Bucureşti, care va beneficia de o repoziţionare, de o redefinire editorială, şi sper că aceasta să fie una de succes, pentru că Radio Bucureşti - colegii mei care se ocupă de acest proiect - merită acest lucru. De asemenea, vom continua să ne respectăm misiunea de post public, pentru noi rămâne prioritară această direcţie şi cred că permanent trebuie să ne gândim la noi ca la un post public, respectând în tot ceea ce facem prevederile care derivă din statutul de post public. Şi dorim să atragem şi segmentul tânăr de public pentru care încă mai căutăm o soluţie. Poate prin produsele noastre online cât mai variate să atragem acest public tânăr pe care ni-l dorim, public tânăr pierdut o dată cu decizia de închidere a postului Radio România Tineret.

Rep.: Există o perspectivă de redeschidere a acestui post Radio România Tineret, sub o altă formă şi denumire?

M. Ţ.: M-aţi întrebat la începutul interviului până când este acest mandat. Vorbim de un termen de două săptămâni de acum încolo. Probabil că răspunsul meu ţine cont doar de afinitatea mea legată de Radio România Tineret, unde am debutat ca jurnalist, şi în calitate de jurnalist debutant la Radio România Tineret şi ulterior jurnalist al postului public de radio, eu vă mărturisesc că pentru mine ar fi unul dintre proiectele cele mai importante ale Radioului Public, dezvoltarea unei oferte pentru tineret, inclusiv în FM-ul românesc. Pentru acest lucru însă desigur că un alt Consiliu de Administraţie va decide în mod strategic dacă este sau nu necesar. Pentru acest lucru avem nevoie de o frecvenţă naţională în FM. Sunt mai multe condiţii care trebuie îndeplinite şi desigur, nu în ultimul rând, este nevoie de resurse financiare pentru a construi acest post pentru tineret în FM.

Rep.: În mandatul dvs s-a luat în calcul acest lucru, aţi avut în vedere revitalizarea postului de tineret?

M. Ţ.: Actualul Consiliu de Administraţie a considerat tot timpul o prioritate identificarea unei soluţii pentru a construi o ofertă în FM pentru generaţia tânără. Două lucruri au blocat transformarea acestei dorinţe în realitate. Nu mai există un lanţ de frecvenţe în FM, disponibil la nivel naţional, şi această realitate a blocat orice demers al nostru. Limitarea prevăzută în Legea audiovizualului care vizează Radioul Public, în sensul accederii doar la două frecvenţe naţionale în FM - limitare care nu se regăseşte în legislaţia niciunei alte ţări europene - şi desigur resursele financiare limitate. Deci am avut o restricţie financiară şi o restricţie de ordin legislativ şi tehnic pentru că nu există fizic nicio frecvenţă. Asta nu înseamnă că acest Consiliu de Administraţie nu a discutat în permanenţă despre nevoia de a avea o ofertă pentru generaţia tânără, în FM. Credem că Radioul Public ar trebui să aibă o astfel de ofertă şi nutresc speranţa ca viitorul Consiliu de Administraţie să menţină printre priorităţile sale această idee, iar la momentul oportun să o transforme în realitate. Dar repet, această decizie revine Consiliului de Administraţie pe baza proiectelor construite de managementul executiv al Radioului Public, şi anume Comitetul Director, Departamentul producţie editorială.

Rep.: Vorbeaţi şi despre o revitalizare a Radio România Bucureşti. Este vorba şi despre o rebranduire sau va fi doar o modificare în plan editorial, astfel încât să atrageţi mai mulţi ascultători?

M. Ţ.: Daţi-mi voie să vorbesc la momentul potrivit despre acest proiect şi să nu spun foarte multe, pentru că la el lucrează colegii mei. În momentul în care vor avea toate lucrurile asamblate sunt sigură că vor comunica acest lucru. Eu sper să fie o surpriză plăcută pentru cei care iubesc radioul regional.

Rep.: La începutul interviului vorbeaţi despre audienţele ridicate ale posturilor din portofoliul Radioului Public. De altfel, posturile Radio România au fost în topul audienţelor în toamna trecută în privinţa cotelor de piaţă, la nivel urban şi la nivelul oraşului Bucureşti. Totuşi tendinţa generală la nivelul tuturor posturilor de radio, private şi publice, este de scădere a numărului ascultătorilor. Cum vedeţi trendul acesta descendent al scăderii numărului de ascultători de radio. Unde se va ajunge?

M. Ţ.: Probabil că este firesc acest trend descrescător, pentru că în era tehnologiei digitale, radioul clasic este perceput ca un mijloc depăşit de informare şi chiar şi de divertisment. Este posibil să asistăm treptat la dispariţia multor posturi de radio, această tendinţă de dispariţie fiind în special generată de publicul din ce în ce mai selectiv şi exigent în privinţa calităţii informaţiei pe care acest public şi-o doreşte. Credem însă că radioul va continua să existe şi îşi va dovedi în fiecare moment important necesitatea acestei existenţe, fie chiar şi prin dimensiunea lui publică, vocaţie care înseamnă de fapt construirea unei solidarităţi naţionale pe proiectele cu adevărat importante.

Rep.: Radioul Public s-a implicat în reflectarea campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui României. Mulţi au spus că această campanie a fost mai dură ca oricând. Cum a fost pentru Radioul Public să transmită informaţii despre această campanie? S-au făcut presiuni asupra postului public de radio?

M. Ţ.: Ca de fiecare dată probabil că o să dezamăgesc, spunând că nu s-au făcut presiuni. Pot să garantez faptul că în cei patru ani şi jumătate de mandat, la Radioul Public nu au existat presiuni de ordin editorial. Am asigurat reflectarea acestei campanii electorale în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, în condiţiile şi normele stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Am făcut-o cu echilibru, echidistanţă şi onestitate, în interes public. Credem că aprecierile unanime venite din partea CNA de-a lungul perioadei electorale, aprecierile de care s-a bucurat Radioul Public în rândul ascultătorilor - care ne-au transmis mesaje în care au apreciat actul jurnalistic exercitat - au dovedit faptul că am promovat o linie editorială echilibrată, care a servit exclusiv interesului public. Aici probabil că a contribuit şi faptul că actorii politici au lăsat Radioului Public libertatea de a gestiona cu onestitate această perioadă foarte dificilă şi faptul că toţi aceşti actori ai campaniei electorale au înţeles specificul Radioului Public, modul în care Radioul Public a abordat această campanie electorală şi au respectat valorile pe care Radioul Public a încercat să le aducă în atenţia opiniei publice. Cred că, dacă am reuşit să rămânem echilibraţi, echidistanţi, acest lucru se datorează în egală măsură profesionalismului jurnaliştilor Radioului Public, cât şi respectului pe care candidaţii l-au arătat Radioului Public ca instituţie.

Rep.: În întreaga campanie aţi avut o singură somaţie publică aplicată de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Pentru ce s-a acordat această somaţie publică şi ce măsuri se iau în Radioul Public în momentul de faţă pentru a nu mai avea probleme în viitor, în campaniile electorale?

M. Ţ.: Din punctul nostru de vedere a fost un incident regretabil şi am avut chiar o solicitare adresată CNA de anulare a acestei somaţii. Am contestat somaţia pentru că incidentul s-a petrecut în dimineaţa de 6 decembrie, în ziua votului, când în urma unui atac informatic, pe conţinutul editorial al unei emisiuni s-a introdus un clip pirat, care din punctul meu de vedere făcea deservicii ambilor candidaţi. Ceea ce a intrat pe post era un atac la unul dintre candidaţi şi un îndemn la votarea celuilalt candidat. Ceea ce continua şi nu s-a mai auzit pe post, pentru că au luat decizia colegii mei din cabina de emisie, regizorii tehnici, de a întrerupe emisiunea care fusese piratată şi de a difuza de pe CD back-up-ul acestei emisiuni, back-up care nu era modificat, este acea continuare care ar fi adus deservicii şi celuilalt candidat. A fost din punctul nostru de vedere un atac informatic, s-a intervenit în conţinutul editorial al emisiunii într-un mod nepermis. Această intervenţie nu a fost realizată de un jurnalist al Radioului Public, dar din nefericire sau din fericire nici de cineva din exteriorul Radioului Public. Din dovezile pe care le avem şi care au fost depuse la Poliţie este vorba de oameni din interiorul Radioului Public, dar nu de jurnalişti. Şi atunci am contestat această decizie a CNA pe ideea că, atâta vreme cât deciziile CNA vizează politica editorială, o sancţiune dată pentru o intervenţie ilegală în conţinutul editorial al Radioului Public nu este corectă faţă de corpul de jurnalişti care a lucrat cu onestitate. Ar fi nedrept să sancţionezi politica editorială, sancţionând astfel tot corpul de jurnalişti care lucrează la Radioul Public, pentru un incident care a fost creat de cineva care nu este jurnalist.

Rep.: Dar despre cine este vorba?

M. Ţ.: Vom afla acest lucru pe baza cercetărilor pe care Poliţia Română le desfăşoară în momentul de faţă. În măsura datelor pe care noi le avem la dispoziţie, în baza cercetării disciplinare, care se derulează zilele acestea, nu aş vrea să arăt cu degetul unul sau altul dintre colegii mei, câtă vreme cercetările nu sunt finalizate. Există suficiente dovezi pentru a putea identifica persoanele. Sperăm să aflăm ce s-a întâmplat cu adevărat. Măsurile pe care le vom lua vor fi extrem de severe, pentru că este un incident aş spune eu fără precedent în istoria Radioului Public, cineva alterează în mod intenţionat conţinutul editorial al unei emisiuni, într-un moment în care întreaga activitate în domeniul audiovizual se desfăşura după reguli speciale, stabilite de CNA. În momentul de faţă, derulăm de asemenea, printr-o comisie formată din consilieri ai preşedintelui-director general, o anchetă internă în care încercăm să stabilim şi alte tipuri de vulnerabilităţi şi măsuri pe care să le luăm pentru ca în viitor să nu avem şi alte surprize neplăcute. Dar cred că de proprii tăi colegi nu te poţi proteja, pentru că în momentul în care sunt alături de noi colegi, noi credem că lucrăm cu bună credinţă în interesul publicului şi în interesul Radioului Public. Nu aveam cum să anticipăm ceea ce autorii acestui atac au făcut, nu aveam cum să ne protejăm de acest atac, pentru că ei sunt colegii noştri, şi este cu atât mai nedrept ca jurnaliştii să fie - chiar şi printr-o somaţie - puşi sub semnul întrebării. Am speranţa ca totuşi CNA, în momentul în care vom finaliza cercetările, să revină asupra acestei decizii pentru că eu cred că este profund nedreaptă la adresa liniei editoriale pe care Radioul Public a avut-o în această perioadă.

Rep.: Aveţi multe proiecte la Radioul Public. Vă doriţi un nou mandat la conducerea Societăţii Române de Radiodifuzine pentru a vă continua proiectele?

M. Ţ.: Mi-aş dori foarte mult ca tot ceea ce am început să fie continuat. Sunt proiecte pe care nu am reuşit să le finalizez, sunt proiecte aflate în derulare. Sunt proiecte care încă nu au apucat să prindă contur. Mi-aş dori ca aceste lucruri să fie continuate cu bună credinţă indiferent din cine va fi formată nouă echipă de conducere. Cred că în aceşti patru ani şi jumătate, am avut un singur obiectiv şi anume să îmi asum pe deplin responsabilitatea pe care mi-a încredinţat-o Parlamentul României şi să nu mă fac de râs în faţa colegilor din interiorul Radioului Public. Am avut patru ani şi jumătate în care singura mea fidelitate a fost cea faţă de Radioul Public, am avut patru ani şi jumătate în care am muncit având un singur interes, poziţionarea Radioului Public în topul instituţiilor media din România şi recunoaşterea lui ca radiou public european. Aceste lucruri s-au întâmplat şi cred că, dacă Parlamentul României va decide ca altcineva să ducă mai departe ceea ce am început eu, voi fi fericită să redevin jurnalistul Radio România, care am fost până acum patru ani şi jumătate. Simt în continuare că prin tot ceea ce am făcut, aparţin acestei instituţii şi cred că din poziţia de jurnalist voi continua să servesc interesului Radioului Public şi să fiu onorată a fi angajatul acestei instituţii, având în vedere că poate cele mai importante satisfacţii ale vieţii mele s-au datorat apartenenţei mele la această organizaţie.

Rep.: Spuneaţi că la 31 decembrie vă expiră prelungirea mandatului. Mai este posibilă o altă prelungire a mandatului, în condiţiile în care nu se ajunge până la acea dată la numirea definitivă a unei noi conduceri a Radioului Public?

M. Ţ.: Este o decizie care revine Parlamentului României, pentru că Legea 41 este o lege elaborată de Parlamentul României. Tot Parlamentul României va decide ce se va întâmpla la data de 31 decembrie. Indiferent de decizia Parlamentului eu sunt pregătită pentru a continua exercitarea în deplină legalitate a gestionării instituţiei, cum tot la fel sunt pregătită pentru a preda mandatul celui care va fi decis de Parlamentul României pentru a prelua conducerea instituţiei. Indiferent care va fi decizia Parlamentului României, aşa cum am respectat decizia Parlamentului la momentul investirii, tot aşa voi respecta decizia Parlamentului României, indiferent care va fi ea.

Rep.: Dar aţi avut discuţii cu partidele politice? Aţi fost contactată de cineva pentru a vă continua mandatul?

M. Ţ.: Nu. Cred că rolul meu este să gestionez Radioul Public. La momentul potrivit vom vedea care va fi decizia Parlamentului. Mandatul pe care Parlamentul României mi l-a încredinţat a fost administrarea Radioului Public şi pe acest lucru m-am concentrat. Iar în această perioadă sunt atât de multe lucruri de făcut în interior, avem de lucrat la proiectul de buget pe anul 2010, finalizarea în condiţii bune a anului 2009, sunt atâtea proiecte în interior de făcut încât cred că Parlamentul mă va judeca în funcţie de seriozitatea cu care abordez aceste probleme şi nu în funcţie de timpul pe care îl pierd pe un culoar sau pe altul.

(Interviu realizat de Mădălina Cerban, madalina.cerban@mediafax.ro)