INTERVIU - Mihai Constantinescu: După 15 ani de discuţii, Filarmonica din Berlin vine la Festivalul Enescu

Mihai Constantinescu organizează Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu" de peste 20 de ani şi astfel, încet-încet, România a reuşit să se afirme pe harta muzicală. Artişti de renume au participat la Concursul Enescu, de-a lungul timpului, şi au avut cuvinte de laudă în ceea ce priveşte organizarea. Tinerii muzicieni români au avut, de asemenea, şansa de a se afirma, de a se face cunoscuţi pe plan internaţional, ca urmare a participării lor la Concursul Enescu. "A fi câştigător al unui concurs Enescu reprezintă ceva, dar nu este ceva care îl ai pe vecie", spune Mihai Constantinescu în interviul MEDIAFAX, precizând că este nevoie de multă muncă în continuare pentru ca un tânăr muzician să-şi construiască o carieră de succes.

Ediţia din acest an a Concursului Internaţional "George Enescu" se va desfăşura în perioada 8 - 27 septembrie, în Bucureşti, iar Marek Pijarowski, fostul director artistic al prestigioasei Filarmonici din Polonia, Ovidiu Bălan, unul dintre cei mai apreciaţi muzicieni de tradiţie est-europeană, şi pianistul german Justus Frantz vor dirija finalele competiţiei.

Concursul Internaţional "George Enescu" include patru secţiuni - Vioară, Violoncel, Pian şi Compoziţie - şi oferă premii în valoare de 100.000 de euro. De obicei, concursul se desfăşura în aceeaşi perioadă cu Festivalul "George Enescu", însă structura evenimentului a fost modificată.

"Noi am considerat (...) că organizarea concursului separat de festival poate să fie benefică concursului şi mai ales persoanelor care vin la concerte. Intrarea va fi liberă. De obicei, concursul, când se desfăşura în perioada festivalului, oamenii nu mai ştiau unde să se ducă. Erau concertele din festival, erau concertele din concurs. Şi atunci pierdea foarte mult concursul, pentru că oamenii preferau să meargă la sala de concerte", spune Mihai Constantinescu în interviul acordat MEDIAFAX.

Directorul Artexim menţionează, de asemenea, şi artiştii de talie internaţională care vor participa la ediţia din 2015 a festivalului. Printre aceştia se numără Filarmonica din Berlin, care vine pentru prima dată la Bucureşti, Filarmonica din Viena, Anne-Sophie Mutter, care, de asemenea, vine pentru prima dată în România să cânte, dar şi Cristian Mandeal şi Horia Andreescu, care vor dirija două concerte în cadrul festivalului.

Totodată, Mihai Constantinescu vorbeşte, în interviul acordat MEDIAFAX, despre bugetul ediţiei din 2015 a Festivalului "George Enescu", care va fi mai mic cu 25% faţă de ediţia trecută, din 2013, despre perioada de desfăşurare a evenimentului şi numărul de concerte, dar şi despre parteneriatele pentru promovarea concursului şi festivalului în străinătate, sponsori şi locul pe care Festivalul "George Enescu" îl ocupă în rândul evenimentelor de gen europene.

Prezentăm mai jos interviul acordat de Mihai Constantinescu agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: Mesajul ediţiei 2014 a concursului Enescu este "România contează". De ce aţi ales acest mesaj pentru o competiţie culturală?

Mihai Constantinescu: A fost ales de Oana Marinescu. Ea este directorul de campanie. Ea este cea care decide imaginea şi ceea ce trebuie promovat în concurs şi în festival. Mie mi se pare important acest mesaj, pentru că, practic, noi, în momentul ăsta, vrem să facem şi o prezentare a tinerilor. Adică, în afară de ceea ce este prezentat în mod normal, obişnuit, în festival, acum vrem să promovăm şi tinerii. Nu numai tinerii din România, ci ceea ce reprezintă viitorul practic - tinerii muzicieni. Evident, e făcută un fel de istorie a acestui concurs, întreaga campanie. Adică, se prezintă de la primii câştigători ai concursului până la ultimele ediţii, oameni care au participat, muzicieni care au participat la Concursul "George Enescu" şi care au avut o activitate internaţională importantă, datorată premiului pe care l-au câştigat aici. E vorba de Radu Lupu, de Dan Grigore, de Ştefan şi Valentin Gheorghiu, Elisabeth Leonskaja, Baltsa (Agnes Baltsa, n.r.), Krilovici (Marina Krilovici, n.r.) şi aşa mai departe. O pleiadă întreagă de mari artişti care datorează ceva şi Concursului "George Enescu". E un motto, un logo - cum vreţi să-i spuneţi - care cred că va aduna sub această umbrelă multe posibilităţi de promovare.

Rep.: Este acest mesaj şi un mijloc de a atrage atenţia internaţională, de a evidenţia că România există pe harta muzicală?

M. C.: Evident. Şi din punct de vedere al concursului, şi din punct de vedere al tinerilor, pentru că România este prezentă în momentul acesta prin ceea ce reprezintă festivalul, dar, în mod special, acum, datorită concursului.

Rep.: Anul acesta ar fi prima ediţie în care concursul şi festivalul nu se mai desfăşoară în acelaşi timp.

M. C.: A mai fost ediţia din '99. Atunci când a fost Lawrence Foster (dirijor american de origine română, n.r.), a fost festivalul în '98 şi dânsul a hotârăt să se decaleze şi concursul să fie în '99. Atunci nu a fost o experienţă extraordinar de fericită, pentru că concursul şi festivalul încă nu aveau un nume consacrat şi a fost o perioadă în care maestrul Foster şi-a luat această răspundere să facă acest concurs, indiferent de condiţii, indiferent de numărul de participanţi, tocmai pentru că voia ca România, odată ce a anunţat acest concurs, să nu mai intre în această morişcă de amânări, anulări. El şi-a luat această răspundere, a fost criticat în momentul respectiv, dar OK, a trecut. Acum, noi am considerat, şi din alte raţiuni obiective, că organizarea concursului separat de festival poate să fie benefică concursului şi mai ales persoanelor care vin la concerte. Intrarea va fi liberă. De obicei, concursul, când se desfăşura în perioada festivalului, oamenii nu mai ştiau unde să se ducă. Erau concertele din festival, erau concertele din concurs. Şi atunci pierdea foarte mult concursul, pentru că oamenii preferau să meargă la sala de concerte. Acum, şi prin desfăşurare, pentru că este o perioadă mai lungă - de trei săptămâni, nu mai este o săptămână -, am încercat cât se poate să nu le cuplăm, să nu se desfăşoare în aceeaşi perioadă, şi aşa oamenii pot să vină să vadă concursul.

Rep.: S-a stabilit bugetul pentru Concursul Enescu?

M. C.: Bugetul a fost stabilit de anul trecut. Este de 2.500.000 de lei.

Rep.: Dar bugetul pentru ediţia din 2015 a festivalului?

M. C.: Bugetul pentru festivalul din 2015 a fost discutat de domnul Holender (Ioan Holender, directorul artistic al evenimentului, n.r.) cu domnul prim-ministru, în 2013, în data de 12 septembrie, atunci când şi domnul Holender a apărut pe scenă şi a declarat că va avea loc în 2015 ediţia festivalului şi că va avea nişte nume sonore pe care el deja le antamase în acea perioadă. El, Arteximul. În fine, prietenii noştri, cei care voiau să ajute festivalul. Bugetul oricum va fi mai mic cu 25% faţă de ediţia trecută - şi ca perioadă de desfăşurare va fi mai scurt, nu va fi de patru săptămâni cum a fost, ci va fi cu 25% mai puţin, adică va fi de trei săptămâni.

Rep.: Acest lucru e cauzat de lipsa fondurilor?

M. C.: Nu cred. Cred că festivalul nu trebuie să dureze nici patru săptămâni, nici să fie mai scurt. Cred că această perioadă de trei săptămâni a fost cea mai bună de desfăşurare. Au mai fost ediţii care au avut tot aşa trei săptămâni. Au avut 22 de zile, 25 de zile, 19 zile, dar cred că să începi sâmbătă sau duminică şi să termini duminică este cel mai bine. Şi trei săptămâni este destul. În această programare pe care o avem pentru 2015, noi n-am mai suprapus concertele. Deci, sunt concertele foarte clare, sunt mai puţine decât în ediţiile trecute, dar ştim clar că sunt concertele de la ora 5.00, de la ora 7.30 şi de la ora 10.30. Atunci, oamenii au timp să vină la ele, nu aleargă de colo-colo, nu sunt puşi în situaţia de a decide ce să aleagă.

Rep.: Aţi stabilit deja artiştii de talie internaţională care vor participa la festival?

M. C.: Sigur. În asemenea situaţii, în momentul în care discuţi cu artişti de o asemenea valoare, trebuie discutat cu ani înainte. De exemplu, pentru Filarmonica din Berlin, care, în sfârşit, vine la Bucureşti în 2015, noi purtăm discuţii de 15 ani cu ei şi, în sfârşit, au acceptat să vină. Este o zi din cadrul turneului lor european şi vor veni să aibă un concert la Bucureşti. În aceeaşi situaţie este şi Orchestra din San Francisco, la fel, în cadrul turneului european, două zile sunt dedicate Bucureştiului, ceea ce este foarte important pentru noi, înseamnă că noi am intrat într-un circuit, pentru că aceste turnee se desfăşoară la Londra, Paris, Lucerna, Viena, Bucureşti. Deci acestea sunt oraşele europene care, în acest moment, contează pentru ele şi reprezintă ceva. Mi-aduc aminte, acum câţiva ani în urmă, în 2001 - 2003, am avut nişte discuţii cu formaţii americane - nici nu voiau să discute cu noi. Adică, Bucureştiul nu reprezenta nimic pentru ei, preferau să meargă în alte oraşe. Am avut o discuţie la un moment dat cu Filarmonica din Los Angeles. Le-am spus că vrem să vină, le-am dat "carte blanche", adică hotărâţi voi cum, când, cât vreţi şi, deşi le dădeam două concerte, au preferat să meargă în altă capitală europeană şi au spus nu îi interesează Bucureştiul.

Rep.: Dar care erau motivele pentru care refuzau?

M. C.: Motivele pentru care România era privită aşa cum era privită înainte. La ei, totuşi, la aceste mari nume contează foarte mult credibilitatea, contează foarte mult istoria. Sunt multe lucruri pe care ei le analizează. Adică, nu vin pentru că plăteşte cineva. Sunt mulţi care plătesc, deci nu e problema asta că plăteşti mai mult sau mai puţin. Oricât ai plăti, dacă ei nu sunt interesaţi să vină, nu vin. Dovadă Berlinul, dovadă americanii, care prima dată au fost în '98, cu Filarmonica din Chicago, după aceea au fost anul trecut în festival, cu Pittsburgh-ul şi au început să vină. O să vină şi San Francisco în 2015 şi suntem în discuţii pentru 2017 cu Philadelphia. Deci, americanii au început să găsească drumul spre Bucureşti. Faptul că Orchestra din San Francisco va prezenta o lucrare de George Enescu este foarte important.

Rep.: Poate şi datorită numelui pe care şi l-a făcut Festivalul "George Enescu" în atâţia ani, pe plan internaţional...

M. C.: Absolut. Şi seriozităţii. Şi faptului că ei ştiu că în momentul în care vin lucrurile sunt aranjate, sunt rezolvate, nu reprezentăm un teren virgin în care nu se ştie ce se întâmplă. Ei discută între ei, orchestrele discută între ele, muzicienii discută între ei. Se întâlnesc în diverse ocazii: dirijorii, soliştii şi spun "ah, în România a fost bine". În general, în România, când au venit, ei au fost trataţi foarte bine şi au avut numai aprecieri la adresa festivalului.

Rep.: Aţi stabilit parteneriate pentru promovarea concursului şi festivalului în străinătate?

M. C.: Noi avem partenerii noştri deja consacraţi. EuroNews, CNN, Mezzo, Radio France, Deutsche Welle. Sperăm să intrăm încet, încet şi cu BBC-ul. Sunt partenerii noştri normali şi ne ajută foarte mult, iar publicitatea lor a contat foarte mult, şi cea a EuroNews-ului, şi cea a CNN-ului. La Mezzo nu mai vorbesc, pentru că la Mezzo deja condiţiile sunt altfel, ei şi preiau concerte din cadrul festivalului. Anul trecut a fost acea croazieră pe Dunăre în care a fost inclus şi Bucureştiul - croaziera Mezzo, deci lucrurile sunt foarte avansate cu Mezzo.

Rep.: Cât de mult investesc sponsorii în Festivalul Enescu?

M. C.: Eu ştiu un lucru: trebuie să le mulţumeşti sponsorilor indiferent cât investesc. Evident că ei investesc foarte puţin faţă de cât ar putea să investească, dar faptul că ei investesc ceva în Festivalul Enescu, datoria noastră este să-i încurajăm şi să le mulţumim. Şi de fiecare dată să le spunem că ar fi putut să dea mai mult, să analizeze şi să mai facă... Dar e important că, totuşi, pentru o activitate culturală, au început să apară sponsori. Sunt nişte sponsori tradiţionali pe care i-am avut, noi sperăm să vină din ce în ce mai mult şi să dea din ce în ce mai mulţi bani. Asta e o problemă care ne doare foarte mult şi, totuşi, sponsorii au reprezentat destul de puţin, mai ales în ultima ediţie, s-au redus mult sponsorizările din partea lor. Au fost mai mult sponsorizări sub formă de servicii, dar e ceva şi trebuie să le mulţumim. Adică nu trebuie să avem o atitudinea "dacă nu dai mult, nu eşti primit". Încă nu suntem la nivelul ăsta.

Rep.: V-aţi gândit cumva şi la alte mijloace prin care să obţineţi fonduri pentru o mai bună organizare a festivalului?

M. C.: E foarte greu. Este un gen de activitate care se desfăşoară, poate, diferit de celelalte. Noi am lucrat şi cu foarte mulţi voluntari, studenţi care sunt la diverse universităţi aici sau foşti colaboratori ai noştri care sunt de acord să îşi ia concediu în perioada festivalului şi să vină să ne ajute. E foarte greu să atragi fonduri din altă parte. Poţi să atragi înţelegere, poţi să atragi un sprijin. De exemplu, hotelurile cu care lucrăm noi ne acordă nişte preţuri speciale, tocmai în ideea de a ne ajuta. Evident, la masa mare de artişti care vin nu ne pot acorda gratuităţi foarte mari, dar ne acordă nişte preţuri care sunt cât de cât convenabile pentru noi şi ne ajută în realizarea bugetului. Tot ceea ce se organizează acum organizăm prin cooptarea unor iubitori ai muzicii în acest colectiv de organizare. Ei vin, fie cu logistica, fie cu banii, fie cu ideile. Dar alte fonduri... fonduri europene nu se pot accesa, pentru că aici sunt alte condiţii, nu este practic un proiect internaţional. Este o acţiune a unui stat, acţiune care trebuie finanţată de instituţiile statului, de întreprinderile, companiile statului respectiv. Deci, e mai greu din alte părţi să luăm. Sunt nişte discuţii pe care le avem cu diverşi agenţi sau diverse companii să facem o colaborare cu ei, dar cam atât. Adică, suntem destul de restrânşi din acest punct de vedere.

Rep.: Vi s-a întâmplat vreodată să nu puteţi să aduceţi un artist pe care îl doreaţi din cauza bugetului?

M. C.: Nu. N-a fost problema de buget niciodată. Bine, nu plătim oricât. Festivalul nu plăteşte oricât numai să vină artistul respectiv. Asta poate se întâmpla la începuturile festivalului, în '95, în '98, poate 2001, când festivalul nu avea o asemenea platformă. Atunci, poate am fi fost de acord să plătim, dar acum suntem foarte... domnul Holender ştie care este piaţa internaţională, noi avem deja experienţă de 20 şi ceva de ani, ştim care sunt preţurile, nu putem spune "plătim oricât numai să vii". Am avut situaţii în care au cerut... E şi o problemă: sunt solişti şi orchestre care cer foarte mult, dar, când vezi că cer foarte mult şi ţin la preţ, înseamnă că nu vor să vină şi atunci aruncă un preţ şi sunt siguri că noi nu vom plăti un asemenea preţ şi, atunci, pe cale amiabilă, ne vedem altă dată.

Rep.: Care va fi primul eveniment care va deschide concursul de anul acesta?

M. C.: A fost o idee bună de a deschide concursul cu un concert, pentru că concursul nu este atât de spectaculos şi nu poate să aibă o organizare spectaculoasă, să zic aşa o flamă de început. E vorba despre un concert pe care îl organizăm în colaborare cu cei care organizează înaintea noastră şi cu care am făcut un parteneriat, un concurs de dirijat - Jeunesse Musicale de dirijat. E un concert care se va desfăşura în data de 6 septembrie, cu câştigătorii concursurilor de dirijat, cu Filarmonica "George Enescu", care va asigura şi acompaniamentul pentru toate cele trei finale ale concursului, şi cu doi câştigători ai Concursului "George Enescu" din anii trecuţi, unul dintre ei fiind Alexandru Tomescu, celălalt va fi un străin - avem două oferte în acest moment şi probabil în zilele următoare le vom definitiva.

Rep.: Câţi candidaţi s-au înscris până acum la Concursul Enescu?

M. C.: Nu pot să vă spun în momentul acesta. Termenul de înscriere este 1 iulie şi, ca de obicei, majoritatea se înscriu cam cu o lună înainte, o lună jumate, deci timp este încă destul, publicitate s-a făcut, urmează să se mai şi facă. Eu sunt sigur că vor fi destui candidaţi, nu pot să garantez că vor fi foarte mulţi. Concursul este un concurs greu. Face parte din concursurile grele, prin repertoriul pe care sunt obligaţi să-l prezinte. Adică să prezinţi o sonată de Enescu la vioară sau la pian sau la violoncel nu este un lucru obişnuit şi e un lucru greu pe care şi-l asumă aceşti concurenţi atunci când vin încoace.

Rep.: Juriul a fost stabilit?

M. C.: Da, juriul este cel care a fost stabilit şi anul trecut. Sunt două absenţe, n-au putut să vină şi în 2014, dar, în general, toţi cei care au fost în 2013 vor veni şi în 2014.

Rep.: Ioan Holender, directorul artistic al festivalului, s-a plâns în repetate rânduri de lipsa unei săli cu o acustică foarte bună pentru acest festival. Mai ştiţi ceva de construcţia unei săli. Ştiu că, la un moment dat, primarul Capitalei spunea că va face o sală lângă Biblioteca Naţională, special pentru acest festival.

M. C.: Să-i mulţumim lui Dumnezeu, ca să spun aşa, că avem şi această sală (Sala Palatului, n.r.). Ce-o să se construiască e binevenit, ce-o să se repare e bine reparat. Eu sunt puţin pesimist în situaţii din acestea, pentru că ştiu că, din 2003, se tot încearcă să se facă ceva, sunt diverse proiecte, ba au fost bani, ba n-au fost bani, ba a fost dorinţă, ba n-a fost putinţă. Important este ca festivalul să se desfăşoare în continuare, pentru că o sincopă în organizarea lui, indiferent de motive, nu cred că ar face bine nimănui, în special festivalului, pentru că îşi pierde din credibilitate.

Rep.: Au fost artişti care au refuzat să vină la festival tocmai din acest motiv al inexistenţei unei săli adecvate?

M. C.: Au fost până în 2005 - 2007, au fost artişti care au refuzat, pentru că nu era sonorizarea cum trebuie. În 2007, a fost construită acea scoică acustică, incintă acustică, iar, după aceea, cu sprijinul unei companii olandeze s-a realizat această acustică. Şi faptul că pentru prima dată atunci, în 2009, a venit Concertgebouw, cu Mariss Jansons, cea mai mare mare orchestră a lumii, cea mai importantă orchestră a lumii, care, după desfăşurarea concertului, a spus că este mulţumit de sală. Vorbesc din punct de vedere al sunetului şi al ambientului sonor pentru orchestră. Acolo sunt multe lucruri de făcut pentru public, în special. Pentru orchestră, aşa cum este, orchestra se aude, poate să îşi desfăşoare activitatea. Nu este cea mai grozavă sală din lume, dar e acceptabil. Normal, fiecare vrea ceva în plus, fiecare vrea mai bine, fiecare ştie cum sună o sală mai bine, dar asta este şi, deocamdată, chiar dacă unii se supără, asta avem şi eu cred că, cu puţine reparaţii, cu sprijin din diverse locuri, se poate face. Este important însă să rămână această sală, pentru că au fost idei să se mute sala, să se facă o altă sală în altă parte. Zona respectivă, zona Sălii Palatului, unde sunt hoteluri, unde sunt mijloace de transport, unde e piaţa festivalului, unde e Ateneul, Teatrul Naţional, Radioul. Deci, este o zonă culturală, este cea mai bună pentru desfăşurarea festivalului. Dacă se mută în altă parte, încep problemele legate de transportul orchestrelor de la hotel la sala respectivă, a publicului de la metrou până la sala respectivă sau de la Ateneu până la sală. Deci, sunt multe lucruri pe care sper să le înţeleagă cei care iau decizii.

Rep.: Anul acesta, concursul se va desfăşura la Ateneu...

M. C.: Da, la Ateneul Român şi la Conservator.

Rep.: Schimbarea miniştrilor din ultimii ani a influenţat în vreun fel activitatea festivalului?

M. C.: Eu nu cred. Normal, fiecare ministru are un punct de vedere, dar nu a influenţat în niciun fel. Toţi miniştrii au fost, sunt oameni de cultură şi au înţeles, până la urmă, despre ce este vorba şi au înţeles valoarea festivalului. Deci n-au fost ingerinţe nici în organizare, nici în program. Ei au încercat tot ce se poate face să obţină fondurile, să sprijine organizarea, deci n-am avut cu niciunul dintre cei 20 de miniştri cu care am lucrat, cu care am fost subordonat, că noi suntem instituţie subordonată ministerului, n-am avut probleme. Am lucrat bine.

Rep.: La ce să se aştepte publicul la concursul de anul acesta. Aveţi o strategie prin care să atrageţi mai mulţi oameni, mai mulţi tineri?

M. C.: Faptul că se desfăşoară separat de festival este un pas important. Faptul că Filarmonica "George Enescu" va fi cea care va asigura calitatea finalelor este al doilea pas important. Al treilea pas important este că se va desfăşura la Ateneu şi nu în alte săli care nu sunt chiar propice unui eveniment de o asemenea natură, este totuşi Ateneul Român. Vor fi trei dirijori pentru cele trei finale, doi dintre ei fiind străini de renume, e vorba de Justus Frantz, pentru secţiunea de pian, şi Marek Pijarowski, pentru secţiunea de vioară, el este cel care dirijează şi concursurile Wieniawski, care sunt renumite în lume. Din partea noastră va fi maestrul Bălan (Ovidiu Bălan, n.r.), la fel recunoscut pentru cariera şi profesionalismul lui. Acestea sunt lucurile pe care le-am pus, să zicem noi, în plus la dispoziţia celor care doresc să vină. Faptul că intrarea va fi gratuită este o altă invitaţie către tineri. Tinerii deja au început să vină şi la festival. Adică, eu cred că şi pentru ei este acum o experienţă nouă să vină şi să vadă colegi de-ai lor tineri. Generaţia lor să vadă cum evoluează, cum a evoluat, ce urmează să ofere din punct de vedere al calităţii pe viitor. Eu mă bazez totuşi în participarea tinerilor. Este şi o perioadă destul de bună în care ei pot să vină. De public niciodată nu am dus lipsă, cel puţin în ultimele ediţii.

Rep.: Credeţi că participarea la Concursul "George Enescu" şi, implicit, câştigarea concursului le aduce tinerilor notorietate internaţională?

M. C.: Absolut. Au fost nume de mare valoare şi înainte de '89. Radu Lupu, (Elisabeth) Leonskaja, Dan Grigore - sunt nume consacrate deja. După '89, Alexandru Tomescu, Remus Azoiţei, Ana Ţifu, Valeriy Sokolov, deci din punct de vedere al violoniştilor. La canto au fost Marius Brenciu, Iulia Isaev. La compoziţie - Dan Dediu, care acum este şi rectorul Universităţii (Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, n.r.). Acum, depinde şi de activitatea solistică pe care o au ei. A fi câştigător al unui Concurs Enescu reprezintă ceva, dar nu este ceva care îl ai pe vecie. În sensul că nu mai trebuie să mai faci nimic pentru că ai câştigat Concursul Enescu. La rândul lor, fiecare dintre aceşti tineri trebuie să evolueze, trebuie să îşi găsească un manager bun care să îi promoveze. Sunt multe lucruri care trebuie făcute după ce ai câştigat. Ca orice concurs. Când câştigi un concurs internaţional, nu înseamnă că te-ai blocat. Sunt mulţi care, într-adevăr, au luat locul întâi, dar după aceea nu s-a mai auzit de ei. Asta este. Dar pentru mulţi dintre ei reprezintă ceva şi, pentru români, foarte mult.

Rep.: Ce artişti şi-au mai anunţat prezenţa la Festivalul Enescu din 2015?

M. C.: E vorba despre Filarmonica din Berlin, care va veni pentru prima dată în România. De asemenea, este vorba despre una dintre cele mai prestigioase orchestre americane - San Francisco Symphony, iar Royal Concertgebouw Orchestra, considerată în acest moment una dintre cele mai bune orchestre din lume, va închide festivalul. Dirijorul Christian Thielemann va veni pentru prima dată în România, la pupitrul Orchestrei Staatskapelle Dresden. Israel Philharmonic Orchestra va concerta, de asemenea, în cadrul festivalului, sub bagheta legendarului Zubin Mehta. Avem şi trei participări româneşti importante: Orchestra Naţională de Tineret, care va deschide festivalul, Filarmonica "George Enescu", care va prezenta în premieră opera "Wozzeck", iar Orchestra Naţională Radio va interpreta "Simfonia Nr. 8" de Mahler. Dintre solişti, Anne-Sophie Mutter va veni pentru prima dată în România. Vor mai veni şi pianistul Fazıl Say, cu un recital extraordinar, şi Murray Perahia, unul dintre cei mai apreciaţi pianişti la nivel internaţional, care a fost prezent şi în ediţia 2013 a festivalului, se va întoarce pe scena Ateneului Român. O altă prezenţă extraordinară în festival este London Symphony Orchestra, care va fi dirijată de maestrul Ion Marin, unul dintre dirijorii de origine română cel mai bine cotaţi în lume. Va mai fi prezentă şi Orchestra din Sankt Petersburg, sub bagheta lui Yuri Temirkanov. Pianista Maria Joao Pires va susţine două concerte în festival. Sunt multe nume care au confirmat, artişti şi orchestre de prim rang la nivel internaţional, precum Filarmonica din Viena. Şi ai noştri, Cristian Mandeal şi Horia Andreescu participă şi vor dirija două concerte în cadrul festivalului. De asemenea, sunt multe lucrări noi care se vor prezenta pentru prima dată în România.

Rep.: S-a stabilit data exactă când va avea loc festivalul?

M. C.: Noi începem pe data de 30 august, sper să începem pe 30 august, cu Orchestra Naţională de Tineret, şi terminăm pe 20 septembrie, cu ultimul concert prezentat de Concertgebouw Amsterdam. Deci, eu zic că e un sfârşit foarte puternic, avem cea mai importantă orchestră a lumii, la ora asta. Şi începem cu Orchestra Naţională de Tineret, care este orchestra noastră fanion. Vreau să evit că-i cea mai bună, că-i a doua, că-i prima, că-i a treia, este o orchestră foarte bună. Deci, e un program consistent. Sunt mai puţine concerte, sunt 58 de concerte, nu mai sunt 80 - 90 câte aveam până acum, deci publicul să aibă timp şi de respiro.

Rep.: Bugetul fiind mai mic...

M. C.: Bugetul fiind mai mic, noi trebuie să mărim puţin preţul biletelor. Suntem acum în discuţii să vedem care este preţul cel mai bun, să oferim şi facilităţi de plată, diverse combinaţii de concerte, ca oamenii, chiar dacă s-a mărit preţul, să poată să vadă măcar câteva evenimente din cadrul festivalului. Deci, se lucrează.

Rep.: Dacă ar fi să faceţi un clasament al festivalurilor importante din Europa, pe ce poziţie s-ar situa Festivalul "George Enescu"?

M. C.: Eu zic că în Top 3. Este vorba despre Proms (The Proms Music Festival, n.r.), care are şi o perioadă mai lungă de desfăşurare, este un festival de vară de la Londra. Majoritatea orchestrelor care vin la noi sunt acolo. Acolo mai sunt şi orchestre care nu vin la noi şi care sper, în sfârşit, să mai vină şi pe la noi. Eu îl consider pe locul întâi. Pe locul doi este Lucerna (The Lucerne Festival, n.r.), care este un festival, la fel, foarte important, cu două ediţii, o ediţie de vară, o ediţie de Paşti. E un festival important, care a avut şi suportul maestrului Abbado (Claudio Abbado, n.r.). Eu zic că suntem pe locul trei din acest punct de vedere, al acestui gen de festivaluri. Bineînţeles, este Aix-en-Provence, care este un alt festival de alt gen, este Salzburg, care este un mare festival, dar de alt gen. Dar, din acest punct de vedere, al concertelor şi al concertelor camerale, eu cred că suntem în acest Top 3.

Rep.: Organizaţi festivalul de mai bine de 20 de ani. Au existat momente mai puţin obişnuite sau situaţii prin care aţi trecut şi de care să vă amintiţi acum cu drag?

M. C.: Foarte multe situaţii au fost. Au fost şi situaţii neplăcute, şi situaţii plăcute. Am mai vorbit de participarea Lordului Menuhin, el a fost preşedintele de onoare în '98, care a fost, după părerea mea, unul dintre artiştii care într-adevăr, cum se spune, au o aură, aşa şi au rămas. Sunt nume mari care au fost şi care fiecare reprezintă un moment important aşa pentru fiecare, dacă ar putea să stea în prezenţa lor să vadă ce emană din punct de vedere uman şi din punct de vedere al profesiei lor. Din punct de vedere organizatoric, au fost multe probleme care au fost trecute unele cu greu, altele cu glume. Poate într-un viitor mai îndepărtat o să pot să scriu toate întâmplările acestea, că au fost destule în 25 de ani.

Rep.: Să scrieţi o carte despre Festivalul "George Enescu"...

M. C.: O broşurică...

Mihai Constantinescu este directorul agenţiei Artexim, o instituţie publică a Ministerului Culturii, din 1992. În decursul mandatului său, Artexim a fost instituţia care s-a ocupat de oganizarea unor turnee importante ale instituţiilor subordonate Ministerului Culturii, precum primul turneu în Marea Britanie al Operei Naţionale (1994), primul spectacol al Operei Române la prestigioasa Royal Albert Hall din Londra (1999) şi turneul Operei Naţionale în Japonia. De asemenea, Artexim s-a ocupat de organizarea unor concerte ale marilor artişti Luciano Pavarotti, Placido Domingo şi Jose Carreras în România, precum şi de organizarea unor acţiuni ale Ministerului Culturii şi ale Ministerului de Externe (Francofonia - 2007, Sibiu, Capitala Culturală Europeană - 2007, participarea României la Carnavalul de la Veneţia şi Olimpiada Culturală de la Beijng). A contribuit la sprijinirea afirmării unor importante nume româneşti din muzica clasică de astăzi - Marius Brenciu, Alexandru Tomescu, Ana-Maria Ştefănescu, dar şi la reprezentarea peste hotare a renumiţilor dirijori Cristian Mandeal şi Horia Andreescu.

Din 1991, Mihai Constantinescu s-a ocupat de pregătirea, organizarea şi desfăşurarea Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu". A asigurat participarea celor mai importante ansambluri artistice ale lumii la acest eveniment cultural organizat de România - de la Filarmonica din Chicago la cele mai importante orchestre europene, precum cele din Paris, Londra, Amsterdam, Berlin, Viena - şi a celor mai importanţi artişti ai momentului - Zubin Mehta, Daniel Barenboim, Mariss Jansons, Martha Argerich, Pinchas Zukerman, Vadim Repin, Maxim Vengerov, Murray Perahia, Evgeny Kissin, Valery Gergiev, Antonio Pappano şi mulţi alţii. A realizat o mediatizare importantă a Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu" prin parteneriate media cu CNN, EuroNews, Mezzo, Eurosport, Deutsche Welle, precum şi cu importante cotidiane internaţionale - The Guardian, The Telegraph, Financial Times.

Festivalul "George Enescu" a avut deschiderea oficială pe 4 septembrie 1958, la trei ani după moartea lui George Enescu, marcând debutul uneia dintre cele mai importante manifestări muzicale internaţionale găzduite de România.

Festivalul "George Enescu" este organizat de Artexim, cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti, prin ArCuB, în colaborare cu Fundaţia Art Production.