Video INTERVIU - Miklós Bács: S-ar putea să avem o generaţie de platină a actorilor, ceea ce nu e deloc rău - VIDEO

Miklós Bács, actor al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj si profesor universitar doctor la Facultatea de Teatru si Televiziune din cadrul Universitatii "Babes Bolyai". noul director artistic al Galei Tânărului Actor HOP, ce a debutat luni, 5 septembrie, la complexul Vox Maris din Costineşti, exprimă într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX care sunt dezideratele sale în noua funcţie asumată, punctând că este necesar ca tinerii actori ce participă la eveniment să îşi conştientizeze profesia.

De asemenea, Miklós Bács şi-a arătat recunoştinţa faţă de eforturile depuse atât de actorii participanţi, cât şi de membrii ehipei organizatorice a Galei Hop în vederea perpetuării acestui eveniment, care are loc anual la Costineşti, şi care, din acest an are şi o nouă sală de spectacole, în incinta complexului Vox Maris. Insistând pe ideea de asumare a profesiei de actor şi evitând etichetarea actoriei ca meserie a boemilor, noul director al Galei HOP menţionează că publicului trebuie să i se arate şi „bucătăria”, travaliul, procesul extrem de dificil al interpretării scenice.

„A lucra o scenă de pe o zi pe alta în faţa publicului este aproape o expunere totală, un risc profesional şi personal imens, un curaj”, exprimă profesorul de actorie în interviu, arătându-şi admiraţia faţă de tinerii actori veniţi la Gala HOP şi numindu-i „colegi”.

În plus, Bács a motivat decizia introducerii unei noi probe impuse în cadrul concursului Galei HOP, Etude-ul, scena în doi, inspirată din dramaturgia lui William Shakespeare, această probă obligatorie oferind alături de secţiunea individuală din competiţie, „imaginea de ansamblu a participantului”.

Mai mult, Miklós Bács a relatat povestea alegerii temei din acest an, „Ne-bun pentru această lume”, punctând că artistul trebuie să fie spiritul contestatar, un spirit de revoltă necesar dincolo de derapajele societăţii.

În încheierea interviului acordat agenţiei MEDIAFAX, Miklós Bács şi-a arătat încrederea în tinerele generaţii de actori, care nu duc lipsă de har, de talent, un talent care ar putea fi unul nu de aur, ci chiar „de platină” sub finisajul muncii, al sprijinului profesorilor, şi printr-o raportare adecvată faţă de meseria de actor.

Prezentăm interviul acordat MEDIAFAX de Miklós Bács:

Reporter: O întrebare legată de numele Galei Tânărului Actor HOP. Este vorba chiar de un „hop”, de un salt al actorilor la modul figurat, în carieră?

Miklós Bács: Da, este un hop şi numele „Hop” a fost dat de regretatul Cornel Todea, cel care a fost director ani de zile al acestei manifestări. Pe vremea mea, în '83 mi se pare, când a fost prima ediţie, el se intitula foarte simplu: Gala Tânărului Actor. La asta trebuie să ne raliem, să fie realmente o gală profesionistă şi profesională a tânărului actor, care să vorbească despre profesia actorului. Dacă vă uitaţi în jur, noi în România şi chiar în lume, nu prea avem gale şi festivaluri dedicate artei actorului. Este o unicitate pe care trebuie să o folosim ca atare. Trebuie să fie un spaţiu în care să se poată dezbate lucruri profesionale şi publicul poate să vadă, să intre astfel într-un laborator intern al actorului. Ne slujeşte tuturor. Se schimbă puţin discursul acesta, puţin mult prea boem pentru discursul meu şi poate că prin această schimbare putem să ne şi respectăm mai mult sinele şi să cerem la rândul nostru şi puţin mai mult respect din partea societăţii.

Reporter: Sunteţi nou director al Galei HOP. Cum este noua dumneavoastră misiune?

Miklós Bács: Foarte grea şi nu atât pe parte artistică, cât pe partea de organizare, dar se învaţă pe parcurs. În trei luni am ridicat un teatru din nimic pentru că gala se ţinea în discotecă. După aceea am creat un site ( www.galahop.ro - n.r.). De 25 de ani această gală nu a a avut niciun fel de site în care să poată fi promovaţi aceşti tineri, să aibă vizibilitatea crescută. E un efort, au făcut un site în care ei acum au nişte mape profesioniste, folositoare pentru castinguri, deci suplineşte lipsa agenţiilor de casting care în afară sunt înfloritoare. În trei luni s-au făcut nişte scimbări majore şi la nivel de administraţie, de profesionalizare. E momentul să ne arătăm chiar şi cu bucătăria acestei meserii, e bine ca publicul să vadă aceste exerciţii, să conştientizeze cât de îngrozitor de greu este ceea ce au făcut aceşti copii. A lucra o scenă de pe o zi pe alta în faţa publicului este aproape o expunere totală, un risc profesional şi personal imens, un curaj şi astea au început să se construiască. Sigur cu ajutorul a multor generaţii din spatele meu. Am adunat în jurul meu un staff format din foştii mei studenţi la actorie, din mai bine de 20 de persoane. Cel care a făcut sala este Adrian Damian care mi-a fost student la actorie, după aceea a făcut scenografie, a câştigat premiile UNITER. Mulţumită lui a existat această sală. Pentru mişcare, Andreea Gavriliu. Pentru site, un fost student al nostru din Cluj care trăieşte la Londra şi care s-a ocupat aproape singur de naşterea acestui site. Deci este aproape o ariergardă din foştii mei studenţi şi pe care i-am ales în această idee să le pot demonstra faptic celor tineri că se poate şi ce înseamnă să ai acest feeling de împreună în breaslă. Contează enorm de mult. Împreună putem schimba şi muta munţii.

Reporter: Miercuri este ultima zi de competiţie, pe 8 septembrie urmând să aibă loc gala de premiere. Dacă ar fi să faceţi un bilanţ al galei de până acum, ce aţi trece în acesta?

Miklós Bács: Primul lucru ar fi pariul cu mine însumi, ideea de la care am pornit şi motivul pentru care am acceptat această gală a fost pentru că am simţit nevoia unui spaţiu în care să se poată dezbate nişte probleme profesionale şi care să ofere nişte condiţii de laborator, dacă doriţi, pariu pe care sper că l-am câştigat. N-a fost un pariu uşor pentru că e greu să schimbi o direcţie. Aşteptările publicului sunt deja formate în momentul începerii galei, aşteptările participanţilor sunt deja formate de o tradiţie a galei de până acum. Deci această uşoară schimbare a fost şi dificilă şi cu riscurile inerente. Şi aici mă refer în primul rând la această probă a concursului care a constat într-un exerciţiu mai mult actoricesc, profesional decât într-un rezultat, un show, un spectacol. Acesta a fost faţă de mine însumi pariul pe care am încercat să-l câştig. Cred că această idee a fost în mare parte după trei zile acceptată, cel puţin aşa o resimt eu. Publicul a început să înţeleagă această latură şi să o accepte şi concurenţii la rândul lor au început să-şi schimbe atenţia de pe produsul finit pe care oricum îl au gata în momentul în care vin la Gală, la acest proces necesar acestei probe impuse.

Reporter: Este o probă care cântăreşte destul de mult pentru juriul Galei HOP?

Miklós Bács: Eu cred că în momentul în care doreşti să faci o ierarhie pentru juriu, fie ea şi de moment, este bine să aduni cât mai multe informaţii şi atunci cu cât ai mai multe informaţii despre concurenţi, e mai uşor să iei o decizie. Cele două direcţii, proba individuală şi proba impusă oferă imaginea de ansamblu a participantului. Deci cred că da, ajută la creionarea acestei ierarhii foarte de moment şi foarte insignifiante după părerea mea.

Reporter: Referitor la autenticitatea jocului, cât de important este ca un actor să se joace pe sine interpretând şi asumându-şi în acelaşi timp rolul personajului?

Miklós Bács: Cu această întrebare m-aţi încuiat definitiv pentru că aţi folosit cel puţin şapte concepte mari şi problematice din meseria noastră, aşa că eu m-aş rezuma doar la autenticitate care realmente este o problemă şi nu este numai o problemă a tinerilor artişti sau a artei în general, ci este o problemă umană, de viaţă. Este o mare provocare să dai răspuns la întrebarea: ce înţelegeţi prin autenticitate? În ce măsură îmi pot da seama ce din mine ca persoană este autentică? Şi aici nu mă refer la originalitate, la lucruri interesante, nu mă refer la spontaneitate, har sau talent, ci efectiv la formularea definiţiei autenticităţii. Un lucru autentic este greu de definit, greu de găsit şi greu de recunoscut în însăşi persoana ta. Şi următorul pas care este şi mai greu după ce pot să formulez ce este autentic în existenţa mea: oare câtă putere am să aduc această autenticitate la suprafaţă şi să o expun. Asta e o mare problemă şi cred că şi acest lucru se poate face prin profesionalizare, performanţă. Asta poate sluji şi această direcţie a probei impuse din acest an: a găsi autenticitatea, a te întreba tot timpul ce este autentic în existenţa ta şi această autenticitate dacă e să fim foarte critici, e foarte rară. Din cauza asta pare că avem mai puţine personalităţi decât în alte generaţii.

Reporter: Tema aleasă în acest an pentru Gala HOP este una dificilă, frumoasă şi omagială, în cinstea comemorării a 400 de ani de la moartea lui Shakespeare. Cum de v-aţi îndreptat către tema nebuniei, „Ne-bun pentru această lume”?

Miklós Bács: În momentul în care am încercat să stabilesc tema unul dintre impulsuri a fost această comemorare a lui Shakespeare, iar celălalt impuls a fost de a răspunde la întrebarea: care este calitatea cea mai importantă a unui artist? Cred că una dintre calităţile lui cele mai importante este că face parte totdeauna din cei care sunt în afara unei lumi care pare normală. Noi totdeauna am fost cumva în afara societăţii, începând de la rangul nostru de slugă din Evul Mediu, până la artistul de azi care cu greu îşi poate asigura existenţa de pe o zi pe alta. Deci conceptul de „nebun” se referea la mai mult, nu la o nebunie patologică, ci la această capacitate de a te situa totdeauna cumva în afara lumii civile, în afara unui mainstream, chiar şi în afara unui mainstream pe care tu ca artist l-ai creat. Avem de multe ori situaţia când un artist revoluţionează arta sa şi tot ceea ce părea la un moment dat foarte inovator devine un mainstream. El şi atunci ar trebui să aibă capaciatea să facă un pas şi să iasă din propriul său mainstream pe care l-a creat, din propria sa lume bună şi să devină vizavi de lumea lui, un „ne-bun”. Deci m-am referit la această calitate, această maleabilitate a artistului de a-şi schimba punctele de vedere, de a fi totdeauna ne-bun faţă de ceva. Deci nu e nebunia patologică, e nebunia ca existenţă, ca principiu, ca revoltă, atitudine faţă de ceea ce există. Ăsta este rolul artistului care este foarte incomod şi pentru care de cele mai multe ori suntem izgoniţi din raiul cotidian, sau din Republica platoniciană.

Reporter: Tema este o invitaţe la căutarea de sine.

Miklós Bács: Absolut. Toate aceste probleme fac parte din această tematică. E o temă destul de largă, destul de ofertantă care nu exclude, în schimb, dacă ne oferim strict la dramaturgie, nici latura patologică. Deci era o temă destul de largă oferindu-le o marjă largă de exprimare şi de acţionare.

Reporter: Aveţi un mesaj pe care doriţi să îl transmiteţi tinerilor actori care participă la Gala HOP?

Miklós Bács: Pentru mine a fost realmente o onoare şi o bucurie imensă să pot să mă întâlnesc cu aceşti tineri care au participat în primul rând la preselecţie, deci cred că momentul important pentru mine personal n-a fost atât gala, cât preselecţia la gală unde am avut privilegiul să văd mai bine de 120 de tineri actori. Mai mult, după aceste preselecţii, să pot să am un dialog foarte scurt, dar un dialog real cu toţi cei 120 pentru că mi-au oferit posibilitatea de a le explica cât de important este să fii responsabil faţă de meseria pe care ţi-ai ales-o şi că de foarte multe ori dacă vrem să schimbăm un lucru trebuie să plecăm de la noi înşine şi după aceea să avem pretenţii de la tot sistemul din jurul nostru, fie el educaţional, social, politic, financiar, ş.a.m.d. Deci bucuria mea de acum este că deja am văzut un salt imens faţă de raportul lor faţă de meserie şi de atitudinea lor şi care se reflectă şi în producţiile, în zilele care trec. Sunt nişte schimbări valorice de la o zi la alta pe care nici în vis nu mi le-aş fi putut imagina. Asta şi datorită unui efort fizic şi mental absolut intens pe care aceşti tineri l-au depus în aceste patru zile pentru care le sunt foarte recunoscător. Ei sunt dovada cea mai clară că nimic din viitor nu este pierdut, că nu trebuie să ne mai plângem de lipsa unei generaţii de aur că s-ar putea să avem o generaţie de platină, ceea ce nu e rău deloc.

29 de absolvenţi ai facultăţilor de teatru din ţară se luptă în cadrul concursului Gala Tânărului Actor HOP jurizată de actorul Victor Rebengiuc, actriţa Dorina Chiriac, actriţa Ofelia Popii, precum şi regizorii Andrei si Andreea Grosu de la Unteatru.

La finalul celor patru zile de competiţie, juriul va decide următoarele premii ale Galei HOP, ediţia XIX: premiul "Ştefan Iordache" – Marele Premiu al Galei Tânărului Actor HOP; la secţiunea individual se vor acorda premiile pentru cel mai bun actor şi pentru cea mai bună actriţă; la secţiunea grup vor exista premiile "Cornel Todea", acordat celei mai bune trupe de actori şi premiul "Sică Alexandrescu" – premiul special al juriului (începând cu a V-a ediţie).

Totodată, în cadrul Galei Tânărului Actor – HOP se mai acordă şi următoarele premii: premiul pentru prestanţă şi rostire scenică – acordat de actriţa Dorina Lazăr, premiul Vox Maris – acordat câştigătorului Marelui Premiu, premiul "1/10 pentru FILM la TIFF" – începând cu ediţia 17, regizorul şi producătorul de film Tudor Giurgiu acordă unuia dintre concurenţii Galei HOP şansa de a face parte din programul "10 pentru Film la TIFF", premiul publicului – premiu decis în perioada 5 – 8 septembrie de către publicul larg care va urmări în direct transmisia competiţiei şi care, cu un simplu click, îşi va putea vota favoriţii.

Pentru al doilea an consecutiv, publicul se poate implica activ şi îi poate sprijini pe tinerii actori finalişti la Gala HOP, având în vedere că evenimentul va fi transmis prin live video streaming pe site-ul www.galahop.ro.

Gala Tânărului Actor – HOP, un program permanent al UNITER şi singular în peisajul festivalier autohton, este un concurs care are ca scop promovarea şi lansarea tinerilor absolvenţi din învăţământul superior artistic.