INTERVIU - Puiu Haşotti: România va găzdui, în 2013, o expoziţie a soldaţilor din teracotă din China

În interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, ministrul Culturii, senatorul liberal Puiu Haşotti, a vorbit despre priorităţile sale şi proiecte precum construirea unei săli de spectacole în Capitală, transformarea Fortului 13 de la Jilava într-un memorial al comunismului, continuarea cercetărilor arheologice, dar şi îmbunătăţirea sistemului de pază de la Sarmizegetusa Regia, sit pe care l-ar dori în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.

Totodată, ministrul a răspuns întrebărilor legate de proiectul minier de la Roşia Montană, dar şi de situaţia Institutului Cultural Român (ICR), care a trecut de sub autoritatea Preşedinţiei sub cea a Senatului, în urma Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 27/ 2012 (interviul a fost acordat anterior deciziei Curţii Constituţionale privind OUG nr. 27/ 2012 şi anunţului lui Horia-Roman Patapievici de a-şi da demisia din funcţia de preşedinte al ICR, de marţi).

Reporter: Ce doriţi să realizaţi ca ministru al Culturii?

Puiu Haşotti: Prioritatea pentru mine este conservarea patrimoniului cultural identitar. Din punctul meu de vedere, dată fiind şi situaţia economică a ţării, este mai important să cheltuim banii puţini pe care-i avem în conservarea patrimoniului cultural identitar şi un al doilea aspect care se leagă de această chestiune este că, din punctul meu de vedere, trebuie ca banii aceştia să fie cheltuiţi în proiecte mari, în proiecte majore, şi nu în tot felul de mărunţişuri. Trebuie să sprijinim, pe de altă parte, şi marile manifestări culturale pe care le organizează Ministerul Culturii - bineînţeles, Festivalul Enescu, bineînţeles, alte mari festivaluri, şi nu tot felul de mărunţişuri pe care le-am sprijinit până acum.

De asemenea, trebuie să acordăm o atenţie mai mare marilor muzee ale României, muzeelor naţionale, sigur, fără să le neglijăm pe celelalte, dar cred că, fiind bani puţini, banii aceştia trebuie canalizaţi în primul rând către proiecte mari, prioritatea însemnând, cum spuneam, conservarea patrimoniului cultural identitar.

Reporter: Ce buget a mai rămas pentru 2012?

Puiu Haşotti: A rămas... foarte puţin. Toate proiectele din programul cultural sunt finanţate aşa cum s-a stabilit. Programul care ţine de restaurarea monumentelor a fost puţin modificat, pentru că nu era judicios repartizat pe diferite zone geografice ale ţării, şi cred că am făcut o treabă bună şi mulţumesc Comisiei Monumentelor în acest sens, pentru că a făcut nişte ajustări care ţin de o mai bună cheltuire şi reprezentare a restaurării monumentelor în diferite zone ale ţării.

Reporter: Ce probleme aţi constatat, dacă a fost cazul, în funcţionarea Ministerului Culturii, de la instalarea în funcţie, şi ce măsuri aţi luat sau veţi lua?

Puiu Haşotti: Aş vrea să spun că am găsit o echipă excelentă, am găsit o echipă de oameni foarte dedicaţi, profesionişti. Nu am făcut absolut nicio schimbare în personalul ministerului, pentru că am găsit nişte oameni cu care lucrez cu mare plăcere şi cu mare încredere.

Reporter: Pentru că aţi vorbit de patrimoniu, în ce stadiu este elaborarea Codului patrimoniului, un proiect mai vechi al ministerului?

Puiu Haşotti: Chiar în această săptămână, împreună cu secretarul de stat Sergiu Nistor şi cu un colectiv din care fac parte încă doi directori din minister, vom înfiinţa comisia care va lucra la acest cod. Şi această comisie va fi coordonată de secretarul de stat Sergiu Nistor şi din ea vor face parte profesionişti, precum Virgil Niţulescu, director de muzee, oameni cu o mare experienţă în patrimoniu.

Aş vrea, însă, să vă dau o veste... poate cel mai mare eveniment pe care îl organizăm - am avut şi eu şi a avut şi directorul Muzeului Naţional de Istorie o discuţie cu doamna ambasador a Chinei şi lucrurile se îndreaptă către un final foarte fericit, foarte frumos -, la anul, România va găzdui cea mai mare expoziţie găzduită vreodată de România: expoziţia Soldaţilor din ceramică din China, împreună cu alte câteva zeci de artefacte. Bun, nu vor veni toţi 10.000, vor veni câteva zeci de statui din faimoasa armată a soldaţilor din lut, împreună cu artefacte, majoritatea din bronz, din epoca bronzului. Este cea mai spectaculoasă, cea mai mare, cea mai importantă expoziţie pe care România a cunoscut-o şi a găzduit-o vreodată. Vor trebui făcute şi investiţii în acest sens, dacă ne gândim fie numai la faptul că trebuie să achiziţionăm, din străinătate, 100 de vitrine speciale, pentru a găzdui această expoziţie este suficient. România are, însă, privilegiul - şi mulţumesc doamnei ambasador - de a găzdui această expoziţie o lungă perioadă de timp, la Muzeul Naţional de Istorie, şi va fi, din punctul de vedere al expoziţiilor din România, un eveniment cultural excepţional, nu numai pentru România, ci şi pentru Europa. Vreau să vă spun că doar România şi încă două ţări din Europa vor găzdui această expoziţie fabuloasă şi România o va găzdui cel mai mult timp.

Reporter: Aţi estimat de ce investiţie va fi nevoie? Credeţi că vor fi bani în bugetul de anul viitor?

Puiu Haşotti: Categoric. Încă din acest an, încă de acum, ne preocupă finanţarea acestei expoziţii, care, atenţie, nu costă nimic statul român. Asigurarea este suportată de partea chineză, deplasarea specialiştilor chinezi, de asemenea. Statul român, Ministerul Culturii, finanţează doar organizarea la Muzeul Naţional de Istorie, acele vitrine şi câteva mici cheltuieli şi, vă repet, pentru acest eveniment cultural, pentru această expoziţie, care este cea mai mare găzduită vreodată de România şi cea mai importantă făcută de Ministerul Culturii din China.

Reporter: În ceea ce priveşte lipsurile semnalate de-a lungul timpului în cultură, cum ar fi absenţa unei mari săli de concerte în Bucureşti, absenţa unui muzeu al comunismului, credeţi că acestea sunt proiecte viabile şi când ar putea fi abordate?

Puiu Haşotti: Sunt deja abordate. O mare sală de concerte se va construi, probabil, pe latura aceea, în zona aceea a parcului (arată lângă sediul Bibliotecii Naţionale, în care se află şi Ministerul Culturii, n.r.), deci lângă Ministerul Culturii este acest proiect. Cum există şi proiectul ca Sala Palatului să fie profund recondiţionată.

În privinţa unui muzeu al comunismului, am avut discuţii şi săptămâna trecută şi chiar astăzi pentru ca Fortul 13 de la Jilava să devină, cel puţin într-o fază iniţială, un memorial exact aşa cum există Memorialul de la Sighet. Cred că voi avea o discuţie foarte utilă cu domnul ministru Corlăţean (Titus Corlăţean, ministrul Justiţiei, n.r.), pentru ca acest fort să treacă în administrarea Ministerului Culturii şi acolo să organizăm un memorial.

De asemenea, vreau să vă spun că, acum 20 de zile, am avut o discuţie extrem de interesantă despre Sarmizegetusa getică. Fac toate diligenţele pentru ca acolo să continue cercetările arheologice, pentru că Ministerul Culturii a finanţat enorm acest şantier, este o prioritate a Ministerului Culturii, împreună cu alte şantiere, precum Histria, precum Adamclisi - sunt finanţate prioritar de Ministerul Culturii. În privinţa Sarmizegetusei getice, pentru că avem două - Sarmizegetusa Regia şi Sarmizegetusa Ulpia Traiana -, sper să existe un acord din partea celorlalte instituţii, ale administraţiei publice centrale şi locale, pentru ca cetăţile din Munţii Orăştiei - şi în special Sarmizegetusa - să treacă în administrarea Consiliului Judeţean (în prezent se află în administrarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina - Romsilva, n.r.), care s-a obligat să finanţeze şi să protejeze, inclusiv cu o instalaţie cu detectare cu infraroşu, în primul rând Sarmizegetusa. Acolo se întâmplă un jaf al patrimoniului naţional - tot timpul se găsesc faimoşii kosoni, ca să nu mai vorbesc de brăţările acelea extraordinare din aur, pe toate meridianele lumii. Nu mai departe decât acum o săptămână, directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Oberlander, a recuperat din Irlanda doi kosoni - două piese de excepţională valoare.

Reporter: În privinţa proiectului minier de la Roşia Montană, aveţi o poziţie "pentru" sau "împotrivă"? Consideraţi că avizul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic a fost dat corect de Ministerul Culturii?

Puiu Haşotti: Acolo lucrurile sunt extrem de complicate. Acolo s-au făcut cercetări arheologice foarte consistente şi pe bani mulţi. Pe de altă parte, ca arheolog, ca ministru al Culturii, îmi este greu să-mi imaginez cum exploatarea respectivă va distruge total, iremediabil, o parte a sitului care este de o importanţă cu totul excepţională. Este o chestiune asupra căreia reflectez în fiecare zi, dar este foarte, foarte greu ca acum să dau un verdict final.

Reporter: Dar mai are Ministerul Culturii vreun aviz de dat?

Puiu Haşotti: Avizele sunt date, dar nu este un aviz pentru întreaga exploatare, sunt avize pe bucăţele. Ministerul Culturii încă mai are un cuvânt de spus.

Reporter: Privind situaţia Institutului Cultural Român creată de Ordonanţa nr. 27, cum comentaţi reacţiile pe care le-a determinat în lumea culturală această ordonanţă şi unde credeţi ar trebui să rămână ICR?

Puiu Haşotti: Institutul Cultural Român a avut, din punct de vedere al acţiunii culturale, în principiu, o politică de natură să aducă o imagine bună României. Au fost promovaţi mulţi oameni de cultură valoroşi, însă pe foarte mulţi bani. Nu pot, însă, să uit că această instituţie a ajutat doar oameni de cultură care au fost apropiaţi regimului Băsescu sau, în cel mai fericit caz, nişte oameni de cultură neutri.

Pe de altă parte, Institutul Cultural Român este singura instituţie care se află în subordinea Preşedinţiei, se pare firesc ca acest institut, pe lângă o drămuire mai justă a banului public, să nu uităm că, în timp de criză, a beneficiat de fonduri cu adevărat substanţiale, dincolo de faptul că a făcut şi lucruri bune. (...) Deci, Institutul Cultural Român, în mod firesc, ar trebui să stea în subordinea Parlamentului şi s-a găsit că ar fi bine să stea în subordinea Senatului, tot aşa cum stau şi alte instituţii, doar în subordinea Senatului. În Senat sunt reprezentate toate forţele politice şi nu doar o singură persoană. E cât se poate de firească această subordonare.

Nimeni nu a spus că îl înlocuieşte pe Horia-Roman Patapievici, nimeni nu a spus că se va umbla la structura de conducere a Institutului Cultural Român, nimeni nu a spus că îl desfiinţează, nimeni nu a spus că-i ia alocaţia.

Doar faptul că trece din subordinea lui Traian Băsescu în subordinea Senatului nu justifică acţiunile pe care Institutul Cultural Român, prin reprezentanţi ai săi sau prin oameni plătiţi de Institutul Cultural Român, da?, cum sunt două cazuri - unul în Spania (referire la unul dintre foştii bursieri ICR, în programul de formare a unor traducători străini de literatură română, Raúl Sánchez Costa, jurnalist la cotidianul spaniol El Pays, care i-a luat un interviu premierului Victor Ponta, în care acesta din urmă a declarat că va demisiona în cazul dovedirii plagiatului tezei sale de doctorat, n.r.) şi unul în Suedia - au făcut ce-au făcut şi s-au amestecat în politica autohtonă prin atitudini publice pe care le-au avut reprezentanţii institutului. Şi nu este corect - cultura trebuie scoasă în afara disputelor politice şi, în prima întâlnire pe care am avut-o cu angajaţii ministerului, am spus că eu sunt numit aici politic, dar în Ministerul Culturii nu se face politică.

Reporter: Care ar fi poziţia dumneavoastră de principiu în privinţa conservării patrimoniului construit, când aceasta intră în conflict cu anumite priorităţi imobiliare, de infrastructură ale primăriei, şi cât veţi ţine cont de poziţia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, care are un aviz consultativ?

Puiu Haşotti: Nu am cum să nu ţin cont de poziţia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi nu cred că vreodată voi avea o opinie diferită de cea a comisiei, nu văd de ce ar trebui să intru în coliziune cu deciziile comisiei. În privinţa conservării patrimoniului, am spus de la început că sunt, prin structură, prin formaţie, prin educaţie, un adept al conservării patrimoniului cultural identitar. La un moment dat, eu înţeleg că între acest deziderat şi dezideratul dezvoltării urbanistice a Bucureştiului şi a localităţilor României se poate intra într-o altă dispută, într-o altă contradicţie, şi aici trebuie să avem o dreaptă cumpănire. În principiu, ca ministru al Culturii, sunt categoric împotriva afectării patrimoniului cultural, monumentelor, de dezvoltarea urbanistică. Trebuie să existe întotdeauna soluţii, fie ele şi costisitoare, pentru ca dezvoltarea urbanistică să nu însemne distrugerea patrimoniului.

Reporter: Vă aşteptaţi să aveţi o bună colaborare cu primarul Capitalei în acest sens?

Puiu Haşotti: Sunt sigur că voi avea o excelentă colaborare cu domnul Sorin Oprescu. De altfel, imediat după întâlnirea cu dumneavoastră, domnul Oprescu îmi va face încă o vizită pentru a discuta chestiuni pe care dumneavoastră le evocaţi aici.

Reporter: Recent v-aţi opus prelevării de probe ADN în cadrul cercetării arheologice de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeş. În ce măsură credeţi că ar trebui folosite aceste metode în arheologie şi în ce măsură ar trebui ţinut cont de imaginea istorică a celor cercetate?

Puiu Haşotti: Iarăşi lucrurile sunt foarte complexe şi e greu să fac formulări scurte. Dar, în primul rând, nu a fost o autorizaţie de prelevare de ADN, autorizaţia era pentru cercetări arheologice sistematice, or intratul într-un locaş de cult şi desfacerea unui mormânt nu înseamnă cercetare arheologică sistematică. Al doilea - acel mormânt nu mai fusese deschis din 1920 şi, la ora actuală, se află într-o stare de deteriorare foarte, foarte serioasă. Prelevarea de ADN implică o acuitate a extragerii şi o prelevare din materiale necontaminate, or gradul de umiditate era enorm în acel mormânt. În al treilea rând, ideea era de a preleva ADN de la mormintele Basarabilor, pentru a vedea dacă au sau nu o ascendenţă cumană şi trebuia prelevat ADN de la foarte mulţi voievozi. Aceştia sunt foarte mulţi înmormântaţi în biserici şi eu cred că trebuie luat şi avizul preotului paroh din biserica respectivă. În al patrulea rând, cumanii au fost un popor foarte amestecat - erau de la blonzi cu ochii albaştri până la foarte bruneţi. Ei au venit aici, la noi, de la mii de kilometri, ca populaţii foarte amestecate.

Însă eu nu sunt împotriva unei cercetări ştiinţifice, nu sunt, de principiu, împotriva unei cercetări ştiinţifice moderne, inclusiv a prelevării de ADN. Dar noi trebuie să avem o comisie din care să facă parte academicieni, specialişti de la Institutul de Biologie, reprezentanţi ai ministerului Culturii şi, nu în ultimul rând, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe. Desfacerea unui mormânt de voievod nu este o chestiune chiar aşa de comună. Pentru că una este să cercetezi o necropolă şi să cercetezi ADN-ul şi de la o mie de schelete, cum e cazul necropolei de la Alba-Iulia, de exemplu, unde se poate cerceta ADN de la orice mormânt, şi alta este să desfaci, cu sau fără temei, mormântul unui voievod, care înseamnă o pagină în istoria României.

Trebuia să meargă până la prelevarea de ADN din craniul lui Mihai Viteazul, care n-are nicio legătură cu Basarabii, dar, mă rog, asta este o altă discuţie, trebuia să preleve ADN şi de la mormântul lui Mircea cel Bătrând din Cozia, or se ştie că acel mormânt a fost vandalizat în 1916, nu se mai ştie ce e înăuntru. Eu cred că cu mai multă precauţie, atenţie şi discernământ trebuie să desfacem mormintele voievozilor. Nu sunt împotriva prelevării de ADN, dar în urma unui plan foarte serios şi în urma unor aprobări concrete în acest sens. Nu dai autorizaţii de cercetări arheologice sistematice şi tu intri în biserică şi-n zece minute desfaci mormântul şi prelevi ADN, de aceea am şi oprit acţiunea.

Puiu Haşotti a fost numit în funcţia de ministru al Culturii la sfârşitul lunii iunie, după demisia lui Mircea Diaconu.

(Material realizat de Laura Mitran, laura.mitran@mediafax.ro).