Video INTERVIU: Răsvan Popescu: CNA a adus, în 2009, două milioane de lei la bugetul de stat, prin amenzi - I

Potrivit lui Răsvan Popescu, activitatea Consiliului în 2009 a fost una "complexă", implicând modificarea Legii audiovizualului - pentru a o pune în acord cu Directiva europeană privind serviciile media audiovizuale şi, implicit, pentru a se putea demara procesul de tranziţie la televiziunea digitală terestră -, dar şi monitorizarea a trei campanii electorale - campania pentru alegerile europarlamentare, campania pentru alegerile prezidenţiale şi campania pentru referendum.

Totodată, şeful CNA spune că, din cauza crizei economice, calitatea programelor posturilor de televiziune şi radio a scăzut, fapt care a determinat Consiliul să acorde sancţiuni mai multe radiodifuzorilor, în special pentru încălcarea legislaţiei audiovizuale privind protecţia minorilor şi privind respectarea demnităţii umane.

Tot "sărăcia" este cauza piratării de programe TV de către operatorii de cablu mici, consideră Răsvan Popescu. El precizează că amenda minimă pentru piratarea de posturi TV a crescut până la 10.000 de lei.

Răsvan Popescu vorbeşte în interviu şi despre tranziţia de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră, despre proiectele CNA în 2010 şi despre suma de care Consiliul are nevoie anul viitor de la bugetul de stat pentru a-şi desfăşura activitatea, respectiv circa zece milioane de lei.

Prezentăm prima parte a interviului acordat MEDIAFAX de Răsvan Popescu, preşedintele CNA:

Reporter: Cum a fost activitatea CNA în 2009?

Răsvan Popescu: E o activitate foarte complexă, desfăşurată pe multe planuri. În primul rând am reuşit să modificăm Legea audiovizualului în aşa fel încât să ne aliniem la ultima directivă de la Bruxelles în materie de servicii media audiovizuale. Asta înseamnă o serie de înlesniri la capitolul publicitate, la forme de publicitate, fără să fie mai multă publicitate. Asta înseamnă cadru legal pentru trecerea la digitalizare şi înseamnă, în acelaşi timp, nişte instrumente mai puternice pentru CNA. Înseamnă că amenzile au crescut în baza legii la dublu. Deci avem acum posibilitatea de a merge până la 200.000 de lei sancţiunea, ceea ce, mai ales în condiţii de criză, este chiar, zic eu, arhisuficient.

Reporter: A fost un an cu trei rânduri de alegeri (alegerile europarlamentare, alegerile prezidenţiale şi alegerile pentru referendum, n.r.). Cum a fost pentru CNA să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de stres?

Răsvan Popescu: De asta spuneam că activitatea a fost foarte complexă. Deci, pe lângă faptul că am modificat legea, a trebuit să ne confruntăm cu o mulţime de probleme care au ţinut de aceste două campanii electorale. Ne-a fost mai uşor în campania pentru europarlamentare şi a fost o campanie mult mai dură, mult mai tensionată, mult mai dificilă şi pentru noi, campania pentru alegerile prezidenţiale. Am fost în situaţia de a acorda un număr mai mare ca oricând de sancţiuni date pentru o campanie electorală - 94 de sancţiuni în cuantum total de 325.000 de lei şi 57 de somaţii publice. Este un record nedorit, dar cred că numai aşa am putut să ţinem situaţia în mână până la sfârşit şi să rezolvăm cea mai mare parte din plângerile care ne-au fost adresate. Am avut peste 150 de plângeri de la candidaţi, de la partide, de la asociaţii neguvernamentale, de la simplii cetăţeni. Însă, una peste alta, până la sfârşit, nimeni nu s-a plâns de CNA.

Reporter: Care au fost principalele probleme cu care v-aţi confruntat în campania electorală pentru prezidenţiale şi pentru care aţi fost nevoiţi să acordaţi cele mai multe sancţiuni posturilor de televiziune?

Răsvan Popescu: Dezechilibrul între candidaţi şi susţinătorii acestora. Au fost posturi care au favorizat clar unul sau altul dintre candidaţi şi sigur că în aceste situaţii am intervenit din aproape în aproape, crescând mereu cuantumul sancţiunilor, în aşa fel încât cred că până la sfârşit, totuşi, am gestionat onorabil această campanie, care, vă spun - eu sunt de mulţi ani aici -, a fost de departe cea mai tensionată campanie de până acum.

Reporter Campania pentru prezidenţiale a fost în prima parte dublată şi de campania pentru referendum. Au fost probleme şi în campania pentru referendum?

Răsvan Popescu: Mai mici, dar faptul că s-a desfăşurat în paralel a şi necesitat o legislaţie specifică, diferită, şi sigur că s-au mai adunat problemele.

Reporter: Să revenim la posturile de televiziune şi de radio în afara campaniei. Care au fost principalele probleme cu care s-a confruntat Consiliul Naţional al Audiovizualului în privinţa calităţii programelor. Ce se întâmplă cu piaţa audiovizualului din România în prezent?

R. P.: Pe fondul crizei economice care s-a simţit puternic în televiziuni şi radiouri, în sensul unei scăderi a veniturilor, undeva între 30 - 40 %, de la caz la caz, s-a înregistrat o scădere explicabilă a calităţii programelor. N-au fost bani de investiţii în programe şi atunci posturile au apelat la tot felul de formule de a face audienţă în mod facil, apelând la vulgaritate, la un divertisment cu conotaţii sexuale ş.a.m.d. Sigur că toată această degradare a programelor a condus la o atitudine din ce în ce mai dură din partea CNA, care a fost nevoit, pentru a proteja minorii, pentru a proteja demnitatea persoanei, să apeleze la sancţiuni din ce în ce mai mari, astfel încât am atins un record în acest an, iarăşi un record nedorit. Am depăşit două milioane de lei sancţiuni la nivelul întregului an. Dacă doriţi câteva exemple, emisiuni ca "Test de fidelitate" sau "Acces Direct", la Antena 1, "La şuetă cu Bahmu" şi "Foame de bani", la Kanal D, "Inelul cu diamant", la Euforia TV, "Consilier de urgenţă", la Naţional TV, sunt emisiuni care au adunat amenzi mai mari şi am fost în situaţia chiar de a da o decizie a CNA pentru ca emisiuni bazate pe sex, vulgaritate şi violenţă să nu mai poată fi difuzate mai devreme de ora 23.00. Deci am luat două tipuri de măsuri, măsuri de reglementare, în aşa fel încât emisiunile acestea să ajungă la cât mai puţini minori, şi pe de altă parte, măsuri de corecţie, amenzi din ce în ce mai multe şi mai mari.

Reporter: Câte sancţiuni a dat CNA în 2009 radiodifuzorilor?

Răsvan Popescu: Sunt în total 624 de sancţiuni, din care 248 de amenzi, în cuantum total de 2.045.250 de lei, la care se adaugă 374 de somaţii publice şi 23 de decizii de intrare în legalitate în privinţa unor spoturi publicitare, deci decizii prin care practic anumite spoturi publicitare, considerate dincolo de limita legalităţii, s-au oprit şi unele dintre ele au fost corectate de realizatorii lor şi au putut să revină pe micile ecrane în condiţii legale.

Reporter: Care este televiziunea spre care au mers cele mai multe amenzi date de CNA?

Răsvan Popescu: OTV-ul adună cele mai multe sancţiuni. În total, este vorba de amenzi în cuantum de 395.000 de lei şi 9 somaţii publice.

Reporter: Dar în cazul radiourilor, au fost staţii care au primit foarte multe amenzi?

R. P.: Da, un fenomen similar, când vorbim de degradarea programelor, s-a întâmplat şi la radio, unde s-au degradat foarte mult programele de dimineaţă, ceea ce e periculos, pentru că dimineaţa sunt şi copiii acasă, pot să asculte şi ei radioul. Mulţi sunt nesupravegheaţi. Vorbim de Radio Zu - şase amenzi, în cuantum total de 35.000 de lei, Radio 21, Radio Guerrilla, Kiss FM, aici se adună cele mai multe amenzi pentru vulgaritatea programelor de dimineaţă. E un fenomen în scădere, practic în ultimele două-trei luni nu a mai fost nevoie să apelăm la sancţiuni, pentru că măsurile pe care le-am luat au determinat aceste posturi să-şi schimbe atitudinea.

Reporter: În acest an, CNA a acordat foarte multe sancţiuni şi unor operatori de cablu, pentru piratarea unor programe, în special programe de sport. Care este cauza acestui fenomen?

Răsvan Popescu: Tot sărăcia e cauza. E vorba de multe societăţi de cablu de la ţară care au ajuns să pirateze cu zecile de programe şi sigur şi amenzile au fost pe măsură. Vreau să vă spun că am majorat cuantumul minim al amenzii la 10.000 de lei, ceea ce pentru o societate care acoperă un sătuc, cu o mie de locuitori, nu e deloc puţin. Dar şi ei (cabliştii, n.r.) trebuie să se obişnuiască cu ideea că, dacă nu ai bani, asta nu-ţi dă dreptul să furi programele altora.

Reporter: Cum a fost anul 2009 din punctul de vedere al mişcărilor pe piaţa televiziunii? Aţi acordat multe licenţe noi unor televiziuni?

Răsvan Popescu: Am continuat să acordăm licenţe noi, pe satelit. Am acordat şi aproximativ 30 de licenţe pe radio. În acelaşi timp, am constatat că o serie de licenţe acordate în trecut n-au mai fost puse la timp în funcţiune, a fost nevoie să trecem la nişte prelungiri în materie de termene de intrat în funcţiune. Toate acestea au fost explicate de cei care au fost în această situaţie prin faptul că au avut greutăţi financiare şi nu s-au mai putut încadra în parametrii pe care şi i-au propus de la început.

Reporter: Consideraţi că în acest an piaţa audiovizualului s-a dezvoltat sau a stagnat din cauza crizei?

Răsvan Popescu: Cred că asistăm la o stagnare. Multe posturi au fost chiar în situaţia să facă reduceri de personal sau reduceri de salarii, cunosc destule asemenea situaţii. Sunt şi câteva posturi în provincie care s-au închis. Probabil că austeritatea va continua până undeva la jumătatea anului viitor, când o apreciere optimistă ar fi că ar putea să înceapă să-şi revină veniturile din publicitate şi de aici şi calitatea programelor să revină la normal.