Interviu Ruxandra Cesereanu: "Astăzi, un soi de hemoragie a violenţei extreme. Stupiditatea naşte monştri în America şi cruzimea reînvie monştri vechi în Europa"

Ruxandra Cesereanu a acordat un interviu Mediafax privind violenţa vremurilor de astăzi, dar şi despre bunicul său, Vasile, persecutat preot greco-catolic în timpul comunismului.

Iară câteva din ideile principale ale acestui interviu:

"“Stupiditatea naşte monştri în America şi cruzimea reînvie monştri vechi în Europa. Există un virus de dictatură şi genocid care vine anual până găseşte inconştienţii perfecţi în care să pătrundă : Trump şi Erdogan sunt corpurile perfect poziţionate pentru infecţie.” - îmi scria deunăzi Andrei Codrescu într-un mail-verdict asupra lumii noastre de acum."

"Timpurile de acum mizează îndeajuns pe reacţii (pavloviene) foarte agresive care vor să compenseaze frustrările, golurile, eşecurile, umilinţele. Pe lângă asta mai funcţionează şi o foame atroce după faimă şi imagine mediatică : destui ucigaşi (sociopaţi) râvnesc o glorie imediată, prin violenţă extremă, împărtăşită pe internet."

"Sultanatul-ţarat al lui Erdogan-cel-putinofil (sau putinizat) mi se pare cel mai periculos lucru petrecut în ultima vreme."

"Bunicul meu patern a avut parte de persecuţii constante şi de închisoare, ca preot greco-catolic în timpul comunismului. Dar în ciuda hărţuielilor la care a fost supus, el a fost un războinic tenace şi un spirit imbatabil, iar pentru mine a devenit un model etic."

Reproducem interviul în întregime:

Mediafax: Când trece extremismul din imaginar violent în realitate, vezi Nisa, Istambul, Orlando?

Ruxandra Cesereanu: Timpurile de acum mizează îndeajuns pe reacţii (pavloviene) foarte agresive care vor să compenseaze frustrările, golurile, eşecurile, umilinţele. Pe lângă asta mai funcţionează şi o foame atroce după faimă şi imagine mediatică : destui ucigaşi (sociopaţi) râvnesc o glorie imediată, prin violenţă extremă, împărtăşită pe internet. Apoi, asasinii de acum intră adesea sub coloratura unui fanatism ritualic. Iar ritual înseamnă repetiţie, ciclicitate. Ceea ce se poate constata astăzi este un soi de hemoragie a violenţei extreme – a se vedea varíatele nuanţe ale atacurilor teroriste actuale. Sultanatul-ţarat al lui Erdogan-cel-putinofil (sau putinizat) mi se pare cel mai periculos lucru petrecut în ultima vreme. Ca să nu mai spun de râvna preşedintelui turc pentru reintroducerea pedepsei capitale.! Viaţa nu mai înseamnă mare lucru în vremurile de acum. E o cantitate pasabilă, uşor de eliminat, fără inhibiţii. Viaţa unui om nu mai face nici cât o ceapă degerată.

“Stupiditatea naşte monştri în America şi cruzimea reînvie monştri vechi în Europa. Există un virus de dictatură şi genocid care vine anual până găseşte inconştienţii perfecţi în care să pătrundă : Trump şi Erdogan sunt corpurile perfect poziţionate pentru infecţie.” - îmi scria deunăzi Andrei Codrescu într-un mail-verdict asupra lumii noastre de acum.

Mediafax: Ce au in cap acesti eroi de o zi care sar cu toporul, se radicalizeaza rapid?

Ruxandra Cesereanu: Oamenii aceştia (noii barbari sau cum altfel să îi numim!?) râvnesc un soi de glorie maladivă, dorind să compenseze vidul dinăuntrul lor, să se răzbune pe viaţă, pe lume, pe tot ce nu au avut şi nu au putut şi ar fi vrut să aibă. Victimele lor sunt alese pe sprânceană sau, dimpotrivă, aleatoriu. Ei acţionează oriunde viaţa poate fi luată printr-un show brutal, meditatizat în avalanşă, ulterior

Mediafax: Facebookul, teveul românesc sunt pline de violenţă. Intrevezi tragedii precum cele din Occident, America?

Ruxandra Cesereanu: Nu întrevăd deocamdată nici bombe, nici atacuri teroriste, nici lovituri de stat în România, întrucât e o ţară mai lenevoasă, mai ghemuită şi mai puţin importantă pe harta lumii. Nu e o ţară care să ispitească terorişti, , chiar dacă psihopaţi ar putea fi destui şi la noi (vorbesc intuitiv şi în funcţie de informaţiile la care am acces întâmplător, întrucât nu cunosc cu exactitate procentul şi rata infracţionalităţii de acum). România şi-a avut violenţele sale oficiale acute, în decembrie 1989 şi în 13-15 iunie 1990, la nivel instituţional. Drame şi tragedii particulare ori de grup au fost destule şi la noi – ca să amintesc doar în 2015 de morţii din clubul Colectiv şi de impactul acestei drame. Ceea ce iese în evidenţă, de obicei, în România este, mai degrabă, o patologie individuală dominată de un primitivism grotesc: violuri şocante (prin absurdul şi macabrul lor), trafic barbar de carne umană (făpturi ţinute în lanţuri), corupţie leitmotivică, etc.

Dacă, însă, România ar înlocui, strategic, Turcia în structura NATO (să zicem, având în vedere făţişa instaurare a unei dictaturi sub preşedintele Erdogan şi felul în care Turcia pare să devină o ţară instabilă!), atunci, hmmm, ţara noastră ar putea fi ţinta unor atacuri teroriste de intimidare şi şantaj a oficialităţilor pro-NATO, pro-America, pro-Europa. E doar o speculaţie care nu aş dori să se adeverească vreodată.

Mediafax: Un moment al acestei violenţe, de data asta în istorie, e cea a perioadei trăite de bunicul tău. Ce învăţăm din drama lui Vasile Cesereanu?

Ruxandra Cesereanu: Bunicul meu patern a avut parte de persecuţii constante şi de închisoare, ca preot greco-catolic în timpul comunismului. Dar în ciuda hărţuielilor la care a fost supus, el a fost un războinic tenace şi un spirit imbatabil, iar pentru mine a devenit un model etic (aşa cum şi el l-a avut model complet, supraconfesional, pe episcopul şi mai apoi cardinalul Iuliu Hossu, cel care l-a hirotonit preot). Ce am învăţat de la acest bunic grozav, fie şi doar acum, la maturitate, este să nu fac rău nimănui, să îmi păstrez mintea întreagă şi lucidă, să am inima vie şi să nu renunţ la adevăr. Cerbicia lui impetuoasă, indestructibilitatea lui lăuntrică, temelia statornică a credinţei sale (a rezistat în faţa presiunilor timp de treizeci de ani), alergia faţă de injustiţie – toate acestea m-au făcut să mă raportez la el cu admiraţie maximă şi gratitudine.

Cine este Ruxandra Cesereanu: profesor la Catedra de literatură comparată a Facultăţii de Litere din Cluj şi autoare, printre altele, a cărţilor: Imaginarul violent al romanilor (2003), Decembrie ’89. Deconstructia unei revolutii (2004, 2009); Gulagul in constiinta romaneasca. Memorialistica si literatura inchisorilor si lagarelor comuniste (2005); Naravuri romanesti. Texte de atitudine (2007); Panopticum. Eseu despre tortura in secolul XX (2014).

Citeşte şi: SPOTLIGHT: Cine a plagiat-o pe Michelle Obama?

Citeşte şi: Google a anunţat relansarea platformei Google Arts & Culture, disponibilă şi pe mobil

Citeşte şi: DECLARAŢIA ZILEI - Radu Beligan: "Dintre toate operele, cea mai frumoasă este o viaţă bine trăită". VIDEO

Citeşte şi: Radu Beligan în roluri celebre: Mă duc, scuzaţi pardon, bonsoir! (Rică Venturiano - O noapte furtunoasă) - VIDEO