Ioana Crăciunescu a descris colaborarea cu Şerban Ionescu din filmul „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii” drept „excelentă”.
„Era de o inspiraţie naturală şi de o putere care te ajuta şi pe tine să te ridici”, a spus actriţa.
De asemenea, ea şi-a amintit de „umorul fin şi inteligent” al actorului, care „urma scenelor dificile”. „Sunt profund tulburată de dispariţia lui Şerban Ionescu, mai ales pentru suferinţa pe care a îndurat-o. Soarta a fost profund nedreaptă cu el”, a adăugat artista.
„Cred că dispariţia marilor artişti a devenit insuportabilă”, a adăugat Ioana Crăciunescu, fiind de părere că, probabil, suferinţele acestea sunt „o plată ” pentru vieţile lor trăite „cu o mare ardere şi mari greutăţi”. Artista a spus că, din păcate, nu va fi în ţară pentru înmormântarea artistului şi a transmis condoleanţe apropiaţilor lui Şerban Ionescu.
Actorul Şerban Ionescu a încetat din viaţă miercuri seară, în jurul orei 23.30, la Spitalul Floreasca, a declarat pentru MEDIAFAX directorul unităţii medicale, Radu Macovei. Şerban Ionescu fusese internat marţi la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, în secţia de Terapie Intensivă, după ce starea lui s-a agravat. În vara acestui an, actorul a fost diagnosticat cu scleroză amiotrofică, boala fiind incurabilă.
Şerban Ionescu s-a născut pe 23 septembrie 1950 în Corabia. Din cauză că tatăl, pilot de vânătoare, era detaşat mereu în altă localitate, Şerban Ionescu şi-a petrecut copilăria între Braşov şi Caracal, unde acesta său lucra. A urmat cursurile Şcolii Populare de Artă şi după patru încercări a intrat la teatru.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică la clasa lui Amza Pelea şi, la terminarea facultăţii, a fost repartizat la Teatrul din Petroşani, unde a interpretat numeroase roluri în spectacole precum „Locţiitorul”, de Horia Lovinescu, „Pluta Meduzei”, de Marin Sorescu, regia Florin Fătulescu, „În căutarea sensului pierdut”, de Ion Băieşu, regia Florin Fătulescu.
Teatrul din Petroşani a fost o rampă de lansare pentru Şerban Ionescu, care a jucat apoi la Teatrul Mic şi Teatrul din Sibiu, Teatrul de comedie, Teatrul Odeon, după care, din 2001, a putut fi văzut în producţiile Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), al cărui actor a fost până la sfârşitul vieţii sale.