Ion Bârlădeanu, invitat la Institutul Cultural Român

Criticul de artă Erwin Kessler, iniţiatorul întâlnirilor din seria "Arte Marţiale", va modera confruntarea dintre două perspective asupra fenomenului Bârlădeanu - "un geniu necunoscut care a ieşit la suprafaţă" şi "un produs comercial al unei societăţi care are nevoie tot timpul de divertisment şi care îşi născoceşte eroii", a declarat criticul pentru MEDIAFAX.

"Un artist al faimei, Ion Bârlădeanu pare să fie întruchiparea cea mai percutantă a miticului «totul este posibil», a acelui mit al succesului ce guvernează societăţile deschise şi economia de piaţă, în care valorile sunt mereu în mişcare într-o lume guvernată de şansă. Privit din alt unghi, Ion Bârlădeanu este manifestarea cea mai izbitoare a derivei culturale contemporane, în care legea o face publicitatea, promovarea cu orice preţ a senzaţionalului, a faptului divers scandalos şi a performanţei gen Guinness Book. Între cele două perspective asupra lui Ion Bârlădeanu nu există o cale de mijloc", spune Kessler.

La 63 de ani, Ion Bârlădeanu este cea mai recentă descoperire a artei româneşti. În urmă cu trei ani locuia şi lucra în ghena unui bloc bucureştean. În 2009, operele sale erau expuse la Londra, alături de cele ale lui Andy Warhol şi Marcel Duchamp. Din februarie 2010, el este prezentat într-o expoziţie personală - "Realpolitik" - la o prestigioasă galerie din Paris (Galeria "Anne de Villepoix") - ocazie cu care artistul s-a întâlnit cu actriţa Angelina Jolie, care s-a arătat foarte interesată de lucrările acestuia.

Artistul Ion Bârlădeanu a fost descoperit de puţină vreme de către galeria H'Art din Bucureşti şi a devenit deja o vedetă. Ion Bârlădeanu este, probabil, singurul reprezentant autentic al pop art-ului românesc, un curent artistic de origine britanico-americană care făcea ravagii prin expoziţiile anilor '50-'60.

Bârlădeanu s-a născut în 1946 şi la 20 de ani a plecat din satul natal, Zăpodeni, judeţul Vaslui. A început să lucreze la stuf, în Tulcea, şi ca docher, în Constanţa. În Bucureşti, el a fost pe rând gropar, tăietor la gater, paznic şi muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 a trăit pe străzi, dormind pe o saltea murdară la capătul unei ghene de lângă un bloc de pe Calea Moşilor, unde se ocupa cu selectarea gunoiului şi făcea mici servicii locatarilor. Nu şi-a întemeiat o familie.

Ion Bârlădeanu şi-a dezvoltat singur talentul nativ pentru desen şi, începând cu anii '60, a creat atât desene, cât şi colaje - pe care le numeşte "filmele" lui -, care acum, după ce timp de câteva decenii au stat ascunse printre gunoaie, sunt pe punctul de a-i aduce celebritatea internaţională şi de a-l aşeza alături de marii creatori ai genului, precum Richard Hamilton, Tom Wesselmann şi Andy Warhol.

Lucrările sale au fost descoperite şi expuse de galeria H'Art din 2007. Astfel, artistul a fost prezentat de galeria H'Art la Târgul Internaţional de Artă de la Basel din 2009 şi a expus, în vara aceluiaşi an, la Galeria Fred din Londra, alături de lucrări semnate de Marcel Duchamp, Andy Warhol, Gilbert şi George şi Joseph Cornell.

Creaţiile lui Ion Bârlădeanu sunt un exemplu rar de artă subversivă realizată în timpul comunismului. Colajele sale tratează într-o manieră ironică şi comică o tematică politică şi culturală extrasă din realitatea românească, propunând un stil hibrid, combinat cu dadaism, suprarealism şi pop art, de o calitate excelentă. Bârlădeanu a fost, de asemenea, prezent la ediţia 2009 a FIAC - Târg internaţional de artă contemporană de la Paris, unde colajele sale s-au bucurat de succes printre cumpărători.

Ion Bârlădeanu este eroul documentarului "Lumea văzută de Ion B.", de Alexander Nanău.