Ion Caramitru: Dacă îmi daţi o piesă românească bună, o mănânc cu fulgi cu tot

Dezbaterea a avut loc după spectacolul-lectură "Ziua perfectă", de Antoaneta Zaharia. "Ziua perfectă" a câştigat premiul pentru cea mai bună piesă de teatru românească din 2008, distincţie acordată de Uniunea Teatrală din România (UNITER).

Printre temele abordate la dezbatere, la care au fost prezenţi actorul şi regizorul Radu Beligan, criticii Ludmila Patlanjoglu şi Alica Georgescu şi regizoarea şi profesorul universitar Sanda Manu, s-au numărat nevoia ca dramaturgia să aparţină de UNITER şi nu de Uniunea Scriitorilor din România, ca în prezent, şi lipsa de feedback din partea teatrelor în ceea ce priveşte montarea unor texte româneşti.

Pe de o parte, Ion Caramitru a declarat că atunci când găseşte o piesă românească nu are reţineri să o includă în repertoriu, ca director de instituţie de spectacole. "Când mi-a venit o piesă românească bună, am luat-o cu fulgi cu tot şi am mâncat-o", a mărturisit acesta.

Pe de altă parte, dramaturgul Ştefan Caraman a spus că în teatrele româneşti se pun în scenă prea puţine texte autohtone. "În ultimii 3-4 ani s-au jucat aproximativ 40 de piese româneşti în teatrele autohtone", a spus acesta. De asemenea, acesta a remarcat şi că atunci când trimite o piesă unui director de teatru nu primeşte absolut nicio reacţie, cu mici excepţii. Caraman a ţinut să menţioneze că "marile eşecuri în teatrul românesc au venit cu piese străine".

Actriţa şi scriitoarea Olga Delia Mateescu a spus că ar trebui, totuşi, să existe, ca în Franţa, un teatru dedicat spectacolelor-lectură din texte româneşti, pentru "a testa" dacă un text poate deveni spectacol.

"Nu mi se pare normal să avem un teatru ca în Franţa, unde să se valideze sau să se invalideze ceva", a spus Sanda Manu, referindu-se la faptul că, în perioada comunistă, exista un astfel de mecanism de "validare". Sanda Manu a dat replică şi la plângerile unor actori din sală, potrivit cărora limbajul din dramaturgia românească este prea dur, chiar pornografic. "E vorba de idee, indiferent dacă o transmiţi cu şubă sau în pielea goală", a spus aceasta.

Scriitorul Mircea M. Ionescu a sugerat ca secţia de dramaturgie să fie organizată în cadrul UNITER şi nu în cadrul Uniunii Scriitorilor din România (USR), menţionând că USR nu îşi arată interesul faţă de această ramură.

Mai mulţi dramaturgi, printre care Saviana Stănescu şi Horia Gârbea, au înaintat, în septembrie anul trecut, Parlamentului României o scrisoare prin care cereau iniţierea şi adoptarea unei legi care să oblige teatrele româneşti să pună în scenă piese autohtone contemporane, în proporţie de minim 30 la sută din repertoriu.

"Remarcăm, an de an, pe afişele teatrelor româneşti de stat aceleaşi piese şi aceiaşi autori - în cea mai mare parte aparţinând culturilor străine -, piese reluate la nesfârşit, de la o sală la alta, dintr-un oraş în altul, propuneri previzibile, alegeri repertoriale neadecvate vremurilor pe care le trăim şi contrazicând regula simplă potrivit căreia teatrul oferă şi trebuie să ofere feedback realităţii imediate. Sunt teatre importante în ţară care nu au mai programat de ani de zile o piesă autohtonă contemporană, scrisă pentru spectatorii zilelor noastre. De asemenea, sunt tot mai mulţi autori străini, unii de calitate îndoielnică, importaţi fără nici un criteriu de valoare şi jucaţi numai pentru că sunt subiectul unor schimburi de facilităţi între cei care îi promovează şi oamenii noştri de teatru (burse în străinătate, onorarii mari pentru traducători, invitaţii la diverse evenimente peste graniţă, premii ale institutelor străine de cultură, diverse alte schimburi interesate). Sunt tot mai mulţi regizori români care reiau aproape anual acelaşi text clasic străin (de regulă Shakespeare, Cehov, Moliere etc.) în teatre diferite, numai ca să bifeze o producţie, numai ca să încaseze un onorariu, numai ca să-şi satisfacă un orgoliu", se arăta în scrisoare.

"Solicităm, aşadar, Legislativului Român să iniţieze şi să adopte un act normativ (eventual un amendament la Legea Teatrelor) care să ofere producţiei autohtone de text de teatru şansa de care are nevoie şi care i se cuvine. Solicităm ca Legea Teatrelor să îşi extindă spiritul şi litera şi asupra creaţiei dramatice românesti contemporane. Solicităm ca prin această lege sau articol de lege, toate teatrele româneşti finanţate din bugetele publice (adică plătite de cetăţeni români) să cumpere, să producă şi să programeze în mod obligatoriu în repertoriul stagional premiere ale pieselor româneşti contemporane în proporţie de minim 30%", mai menţionau aceştia.

Scrisoarea din septembrie era semnată de mai mulţi autori precum Ştefan Caraman, Radu Macrinici, Mircea Radu Iacoban, Ioan Peter, Mugur Grosu şi Mediana Stan.