„M-a impresionat în ultimii 21 de ani, când a stat la distanţă faţă de mizeria cetăţii noastre”, a spus Dinu Săraru, adăugând că prietenul său este, pentru noua generaţie, atât un model de atitudine, cât şi de talent.
„Fănuş Neagu rămâne unul dintre poeţii limbii române. A îmbogăţit limba română cu pagini de poezie”, a spus Dinu Săraru. „De la Tudor Arghezi şi Eugen Barbu nu a existat poet mai mare”, a mai spus scriitorul.
Fănuş Neagu, care a murit în noaptea de luni spre marţi, a fost internat mult timp la spitalul Elias din Capitală din cauza unui cancer la prostată, iar în ultimele săptămâni a fost în comă.
Născut la 5 aprilie 1932, Fănuş Neagu, povestitor, memorialist, nuvelist, romancier şi dramaturg, a fost redactor la revistele Luceafărul şi Amfiteatru şi a scris cronici sportive la România Literară. El a fost coleg cu Eugen Barbu, Teodor Mazilu, Ion Băieşu şi Adrian Păunescu.
Printre volumele pe care le-a scris se numără „Întâmplări aiurea şi călătorii oranj” (publicistică), romanul „Scaunul singurătăţii”, nuvelele „Dincolo de nisipuri”, piesele „Echipa de zgomote” şi „Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa soseşte la timp”.
A primit, printre altele, premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru volumele „Cantonul părăsit”, „Frumoşii nebuni ai marilor oraşe”, „Echipa de zgomote”, „Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa soseşte la timp”.
În perioada decembrie 1993 – 1996, Fănuş Neagu a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti. În noiembrie 1993 devine membru corespondent al Academiei Române, iar pe 21 decembrie 2001 a devenit membru titular al aceleiaşi instituţii.