Ionel Haiduc: Academia Română are prin lege indemnizaţii

Asociaţia Profesională pentru Educaţie şi Cercetare - Edu Cer - a solicitat Guvernului eliminarea finanţării de la buget prin salarii, indemnizaţii lunare sau orice alte forme de finanţare prin lege a membrilor diverselor "Academii", inclusiv pentru membrii Academiei Române, "în condiţiile în care tinerii debutanţi în sistemul de învăţământ şi cercetare nu au slujbe".

"Academia Română, dacă doreşte să îşi răsplătească membrii, să o facă din fondurile proprii, nu din fonduri publice, având în vedere că această instituţie este proprietara a 20 de terenuri de peste 5.800 de hectare, a unui imobil situat pe Calea Victoriei (în valoare de numai 493 lei) sau a altuia, tot pe Calea Victoriei, evaluat la 13 lei!", susţine, în comunicatul de duminică, Ştefan Vlaston, preşedintele Edu Cer.

Edu Cer mai solicită Guvernului "să interzică imediat cumularea salariilor din universităţi cu cele din institute de cercetare, dacă ambele sunt finanţate de la bugetul de stat".

Membrii Academiei Române beneficiază prin lege de indemnizaţii

Contactat de MEDIAFAX, Ionel Haiduc a apreciat, referitor la iniţiativa Edu Cer, că "sunt oameni care au idei şi nu sunt foarte informaţi, iar dacă se mai adaugă şi răutatea, rezultă propuneri de felul acesta".

Haiduc a precizat că membrii Academiei Române beneficiază prin lege de indemnizaţii, "care nu îmbogăţesc pe nimeni", adăugând că nu ştie câte posturi s-ar putea crea din aceste indemnizaţii. El a mai atras atenţia asupra faptului că, în prezent, toate posturile din sistemul de stat sunt blocate şi asupra lipsei de informare a celor de la Edu Cer.

În privinţa veniturilor proprii ale Academiei Române, Haiduc a spus că acestea sunt folosite "tot în scopurile Academiei". Astfel, anul trecut, veniturile agricole ale instituţiei au fost folosite pentru finanţarea Premiilor Academiei, multe câştigate de tineri, dar şi pentru achiziţionarea unei tipografii pentru Editura Academiei şi pentru salariile angajaţilor la tipografie, a precizat Haiduc.

Preşedintele Academiei a mai spus că sediul instituţiei din Calea Victoriei nu aduce vreun profit, ci dimpotrivă, necesită cheltuieli, la fel ca muzeele din subordinea Academiei, care nu produc nimic, dar care trebuie întreţinute.

Referitor la solicitarea Edu Cer de interzicere a cumulării salariilor din universităţi cu cele din institutele de cercetare, Haiduc a spus că nu ştie "de ce (Edu Cer n.r.) se leagă tocmai de salariile profesorilor şi cercetătorilor", în condiţiile în care "în ţara asta sunt atâţia oameni care au cumul de funcţii".

"Eu nu mă refer la celelalte academii, dar, în privinţa Academiei Române, asta-i situaţia", a concluzionat Ionel Haiduc.

Edu Cer: Fondurile economisite ar trebui să fie folosite pentru sprijinirea tinerilor cercetători

În comunicatul de duminică, preşedintele Edu Cer, Ştefan Vlaston, spune că fondurile economisite de la bugetul de stat, prin eliminarea indemnizării membrilor academiilor, ar trebui să fie folosite "pentru sprijinirea tinerilor cercetători cu burse oferite prin concurs public şi nu prin «furt» cu legea, aşa cum se întâmplă în cazul AOSR (Academia Oamenilor de Ştiinţă din România - n.r.)".

"Cerem totodată Guvernului român să interzică imediat cumularea salariilor din universităţi cu cele din institute de cercetare, dacă ambele sunt finanţate de la bugetul de stat. E imoral să interzici pensia cu salariul de la stat, dacă laşi ca indivizi ahtiaţi de bani să aibă două salarii de la stat. Vorbim de un alt mod în care băieţii deştepţi din sistemul «academic» devalizează bugetul public al educaţiei şi cercetării. Există o «metodă» bine pusă la punct care funcţionează astfel: profesori din universităţi de stat (plătiţi din bani publici) sunt angajaţi pe posturi de cercetători ştiinţifici în institute de cercetare, finanţate tot din bani publici - de exemplu, institutele Academiei Române, dar nu numai", afirmă liderul asociaţiei.

Edu Cer mai solicită verificarea "statutului academic şi a veniturilor lunare ale membrilor tuturor academiilor, pentru a se identifica toate abaterile grave de la legislaţia în vigoare".

Vlaston afirmă că în România sunt "cel puţin cinci Academii", printre care "Academia de ştiinţe agricole", "Academia de ştiinţe silvice", "Academia de ştiinţe medicale".

Traian Băsescu nu poate accepta titlul de membru de onoare al AOSR

Comunicatul Edu Cer vine după anunţul făcut vineri de Administraţia Prezidenţială, potrivit căruia Traian Băsescu "nu poate accepta titlul de membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), precizând că acordarea unui sediu şi promulgarea unei legi sunt obligaţii de serviciu care nu trebuie răsplătite cu titluri academice". Şeful statului a fost desemnat membru de onoare, la propunerea preşedintelui AOSR, Vasile Cândea, în motivaţia acestei propuneri fiind semnalat faptul că în perioada în care Traian Băsescu a fost primarul Capitalei a sprijinit AOSR în mai multe domenii, a declarat Ion Basgan, vicepreşedinte AOSR.

Academia Română are alocată, de la bugetul de stat, în 2010, suma de 255 de milioane de lei

Academia Română are alocată, de la bugetul de stat, în 2010, suma de 255 de milioane de lei. Potrivit proiectului bugetului de stat postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, Academia Română ar urma să ajungă la un buget de 368,357 de milioane de lei în 2010, din care 33,01% reprezintă venituri din resurse proprii.

Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România. A fost fondată în aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879, Academia Română. Conform statutului, adoptat pe 31 octombrie 2008, Academia are ca principale obiective cultivarea şi promovarea ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii române şi a istoriei naţionale, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, promovarea principiilor democratice şi etice şi sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţele, artele şi literele româneşti, organizarea şi efectuarea de cercetări fundamentale şi avansate, precum şi informarea şi documentarea ştiinţifică necesare membrilor săi şi unităţilor proprii, stimularea şi promovarea, în ştiinţa şi cultură, a creaţiilor de mare valoare, prin instituirea unor sisteme competitive de susţinere a activităţii şi prin acordarea de premii.

Cele mai reprezentative lucrări academice sunt "Dicţionarul limbii române", "Dicţionarul explicativ al limbii române", "Dicţionarul general al literaturii române", "Micul dicţionar academic" şi "Tratatul de istoria românilor".

Academia Română este finanţată de la bugetul de stat şi funcţionează autonom

Academia Română are 181 de membri activi aleşi pe viaţă.

Academia Română este finanţată de la bugetul de stat şi funcţionează autonom. Ea îşi administrează în mod independent bunurile mobile şi imobile cu titlu de proprietate şi alte bunuri dobândite potrivit legii. Academia poate primi sponsorizări, donaţii, legate şi orice alte bunuri sau valori prin orice mod prevăzut de lege, cu aprobarea prezidiului ei, sau poate realiza venituri proprii conform Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.