ISPMN: Cel puţin până în 2007, elitele româneşti din Harghita nu se pot identifica cu Ţinutul Secuiesc

Horváth István a declarat, luni, în cadrul unei mese rotunde pe tema convieţuirii interetnice în Harghita, că mai multe studii ale institutului făcute între anii 2000 şi 2007 în judeţ arată că "elitele româneşti nu se pot identifica cu Ţinutul Secuiesc", pe care îl consideră "un sistem de simboluri etnice" care nu îi reprezintă pe românii care trăiesc în zonă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Studiile privind convieţuirea interetnică în judeţul Harghita au pornit de la un sondaj de opinie în care locuitorilor li s-a cerut să spună ce cuvânt defineşte cel mai corect relaţia dintre maghiarii majoritari în această zonă, românii şi reprezentanţii altor etnii conlocuitoare: conflict, indiferenţă, viaţă paralelă sau colaborare, majoritatea optând pentru "paralelism".

"În judeţul Harghita este proeminentă acea părere că nu se poate vorbi despre convieţuire bună, ci despre un trai unul alături de celălalt, şi asta o spun şi maghiarii şi românii din judeţ. Practic, acest trai este văzut ca un factor negativ. Eu aş spune că este o formă de neutralitate, în care poţi să dai o conotaţie de «lasă-mă să te las», dar care poate avea diferite conotaţii", a declarat Horváth István.

Potrivit acestuia, cercetările s-au focalizat şi pe grupuri cu elite locale, persoane care lucrează în administraţia locală şi care au perceput integrarea regională ca pe una cu conotaţii entice şi o simbolistică cu care românii nu se pot identifica.

"Pentru românii din judeţ, Ţinutul Secuiesc nu este un lucru geografic sau istoric, pentru ei este ceva etnic, nu se simt acasă într-o asemenea structură. Cel puţin până în 2007, elitele româneşti nu se pot identifica cu acest Ţinut Secuiesc, pentru că ele spun că este un sistem de simboluri etnice cu care nu se pot identifica", a explicat preşedintele ISPMN.

Din cercetările făcute de specialiştii ISPMN reiese că, "structural", sunt puţine motive ca diferitele unităţi administrativ-teritoriale să colaboreze. Ele arată că "nu există presiuni structurale proeminente" care să ducă la conflicte, dar nici contexte care ar motiva şi cu care, pe termen lung, s-ar putea instituţionaliza colaborarea şi convieţuirea reală interetnică.

"Nu există o motivare pentru colaborare, logicile sunt diferite în ceea ce priveşte mobilizarea resurselor. Un coleg cercetător a spus că aici (în Harghita – n.r.) există o structură dublă de autoritate, că un consilier român mai degrabă merge la Prefectură sau la minister dacă vrea să rezolve ceva, iar maghiarii merg la Consiliul Judeţean. Şi la instituţii, când doresc să se obţină resurse, este foarte posibil să se meargă după logici diferite", a punctat Horváth István.

Paralelismul este sesizat şi în privinţa colaborării dintre localităţi, "la zilele satului, maghiarii merg în satele maghiare, iar bisericile integrează în mod paralel", specialiştii concluzionând că, în prezent, în Harghita "nu există contexte pentru instituţionalizarea convieţuirii reale interetnice".

Specialiştii de la ISPMN consideră că elitele politice trebuie să fie preocupate "ca acest tip de paralelism să nu se reproducă din lipsa unor instituţii care să integreze".

Horváth István a dat ca exemplu turismul practicat în zonă, care "are un branding regional foarte maghiar şi ţintit pentru consumatorii maghiari", cu toate că "cei care aduc mai mulţi bani sunt turiştii români".

În opinia acestuia, în construirea imaginii şi în oferirea de pachete turistice, unde există şi un interes comun, "ar putea să fie mai multă fantezie" şi mai multă orientare către dimensiuni pragmatice, cum ar fi atragerea unui număr cât mai mare de turişti, în contextul în care diversitatea poate fi valorificată mai mult şi "nu către o anumită definiţie simbolică".

El a precizat că pentru crearea convieţuirii şi colaborării interetnice ar trebui să existe mai multă deschidere reciprocă, pe diferite direcţii, "mici gesturi de curtoazie" între localităţi cu ponderi diferite ale comunităţilor conlocuitoare, mai multe proiecte comune care să ia în considerare eficacitatea şi utilitatea practică sau organizarea de forme competitive "inofensive", cum ar fi, de pildă, campionate de fotbal.

La aceeaşi reuniune, consilierul judeţean Ion Proca, a afirmat că pentru a putea fi creată şi întreţinută "puntea de legătură" între comunităţi va fi necesară, "în primul rând", reunificarea spaţiului educaţional, cu şcoli mixte, aşa cum era înainte de anii 1990.

"Vă spun cu adâncă sinceritate, ca om care eram în învăţământ în anii în care s-a ales varianta studiului «fiecare în limba lui», că eu cred că aceea nu a fost o hotărâre foarte înţeleaptă. Cred că reunirea spaţiului educaţional, în timp, încet, la nivelurile mici, desigur, la început, ar putea putea fi o foarte bună soluţie pentru reechilibrarea cadrului normal, de convieţuire între noi", a spus Proca.

Prezentă la dezbateri, vicepreşedinta Asociaţiei "Gelem Gelem" Harghita, Sándor Csilla, a declarat că cei aproximativ 26.000 de romi din Harghita, cei mai mulţi în bazinele Cristur, Odorhei şi în Ciucul de Jos, trăiesc în spaţii necorespunzătoare, fără apă curentă, canalizare şi curent electric şi că numărul celor fără ocupaţie este mult mai mare decât media naţională.

Ea a atras atenţia asupra "discriminării din partea angajatorilor", a unor medici de familie care "refuză să accepte familii de romi" şi a faptului că autorităţile nu au eliberat acte de identitate multor persoane aparţinând acestei comunităţi.

Sándor Csilla a cerut, între altele, clarificarea situaţiei locative a romilor, "ca punct determinant în privinţa segregării lor", un tratament nediscriminatoriu faţă de romi, construirea de locuinţe sociale pentru aceştia şi a propus motivarea copiilor romi prin acordarea de burse, ca să nu abandoneze şcoala.

Specialiştii ISPMN susţin că numărul romilor din Harghita a crescut semnificativ în ultimele trei decenii şi că este mult mai mare decât arată datele recensământului.

"Dacă în relaţiile româno-maghire structura convieţuirii nu face probabilă o deteriorare a relaţiilor, între romi şi majoritatea populaţiei există două-trei elemente care ne atrag atenţia că există elemente care fac probailă o structură de conflict", a mai spus Horvath Istvan.