Istoria cinematografiei româneşti, în programul „Videogramele unei naţiuni“, în Belgia şi Olanda

Istoria cinematografiei româneşti este surprinsă în programul „Videogramele unei naţiuni“, prezentat în decembrie şi ianuarie în Belgia şi Olanda, în cadrul festivalului Europalia, arată un comunicat remis MEDIAFAX.

Urmărește
100 afișări
Imaginea articolului Istoria cinematografiei româneşti, în programul „Videogramele unei naţiuni“, în Belgia şi Olanda

Istoria cinematografiei româneşti, în programul „Videogramele unei naţiuni“, în Belgia şi Olanda

Aducând omagiu filmului ”Videogramele unei revoluţii” (1992), în regia lui Andrei Ujică şi a lui Harun Farocki, pentru modul în care analizează reprezentarea istoriei, programul propus de curatorul Andrei Tănăsescu, din partea ICR, intitulat „Videogramele unei naţiuni“ se desfăşoară timp de două luni, în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, în Belgia şi Olanda.

Selecţia include atât filme canonice, precum ”Reconstituirea” (1967), regia Lucian Pintilie, ”Nunta de piatră” (1973), regia Dan Piţa şi Mircea Veroiu, ”Secvenţe” (1982), regia Alexandru Tatos, ”Asfalt tango” (1996), regia Nae Caranfil, ”Aferim!” (2015), regia Radu Jude, cât şi pelicule mai puţin cunoscute, precum ”Erupţia” (1957), regia Liviu Ciulei, ”Zodia Fecioarei” (1966), regia Manole Marcus, ”Filip cel Bun” (1975), regia Dan Piţa sau ”Stop-cadru la masă” (1982), regia Ada Pistiner. Publicul va putea viziona şi filme ”care ilustrează imersiunea elementelor ideologice în naraţiune”, precum ”Nu vreau să mă însor” (1960), regia Manole Marcus sau ”Un surâs în plină vară” (1963), regia Geo Saizescu.

”Poate fi prezentată prin intermediul cinematografiei istoria recentă a unei ţări? În ce măsură realitatea este deconstruită şi reconstruită ideologic în film şi în ce măsură cea de-a şaptea artă reflectă fidel cele mai importante teme ale unei societăţi contemporane? La 30 de ani de la Revoluţia din 1989, Institutul Cultural Român propune în cadrul festivalului Europalia o selecţie de filme care evidenţiază momente importante ale tranziţiei sociale şi culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la naţional-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc”, anunţă ICR.

„După inventarea aparatului de filmat, arhivele de imagini în mişcare au devenit locurile principale în care noi ne depozităm istoria”, spune Andrei Ujică

Din cele peste 50 de lungmetraje de ficţiune incluse în programul românesc, jumătate provin din arhiva Centrului Naţional al Cinematografiei. Lor li se adaugă şi o serie de documentare, printre care Videogramele unei revoluţii (1992), semnat de Andrei Ujică şi Harun Farocki, Timebox (2018), în regia Norei Agapi, şi Asta e (2001), semnat de Thomas Ciulei, dar şi scurtmetraje documentare din arhiva Sahia Film şi scurtmetraje de animaţie, fiind prezentate publicului, în cele două luni, peste 90 de producţii ale cinematografiei româneşti.

Pe lângă proiecţiile din trei oraşe belgiene (Bruxelles, Gent şi Strombeek), care includ o retrospectivă la Cinematek, în capitala Belgiei, programul va fi extins, în luna ianuarie 2020, la prestigiosul EYE Filmmuseum din Amsterdam.

Deschiderea oficială a programului „Videogramele unei naţiuni“ este programată pe 8 decembrie 2019, la centrul artelor BOZAR, cu proiecţia filmului mut ”Manasse” (1925), semnat de Jean Mihail, proiecţie acompaniată live de Cvartetul Shaun Williams, care va interpreta o coloană sonoră nouă, compusă exclusiv pentru festivalul Europalia, şi care reflectă spiritul muzicii klezmer din România anilor ’20. Cvartetul Shaun Williams îi are în componenţă pe Mihai Balabaş (vioară), Benjy Fox-Rosen (contrabas), Marian Şerban (ţambal) şi Shaun Williams (acordeon, caval). Cu un scenariu bazat pe piesa omonimă a dramaturgului român de origine evreiască Ronetti Roman, filmul are ca temă toleranţa etnică şi religioasă de la începutul secolului XX.

Alături de proiecţiile din cele patru oraşe, în cadrul Europalia România vor fi organizate trei sesiuni de masterclass la BOZAR, susţinute de regizorii Andrei Ujică, Adina Pintilie şi Radu Jude, o expoziţie de afişe, un program educaţional dedicat studenţilor şi masteranzilor de la Royal Institute for Theatre, Cinema and Sound (RITCS School of Arts) şi INSAS din Bruxelles, un panel de discuţii despre cinematografia românească la EYE Filmmuseum, dar şi lansarea unui volum de eseuri despre cinematografia românească, coordonat de Irina Trocan, aflat în curs de apariţie la Editura ICR.

Festivalul Europalia este organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate – Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie.

Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului Europalia, proiect desfăşurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, alături de Europalia International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediţie a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, ţara invitată de onoare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici