Istoricul şi profesorul universitar Radu Florescu, autor al bestsellerului "În căutarea lui Dracula", a murit la vârsta de 88 de ani

Radu Florescu a murit duminică, în localitatea franceză Antibes. El va fi înmormântat luni, la Le Cannet, au declarat pentru MEDIAFAX apropiaţi ai familiei.

Născut în 1925, la Bucureşti, Radu R. Florescu, educat la Universitatea Oxford, a devenit cunoscut în întreaga lume cu bestsellerul publicat în 1972 "În căutarea lui Dracula", scris împreună cu Raymond McNally. Cartea dezvăluie identitatea istorică a lui Dracula, care este de fapt domnitorul valah Vlad Ţepeş. Cartea "În căutarea lui Dracula", publicată de NYGraphic Society şi ulterior de Little-Brown, a fost tradusă în 15 limbi străine şi a constituit o sursă de inspiraţie pentru şase documentare realizate în diverse ţări. Totodată, cartea este una dintre cele cinci scrise pe această temă de Florescu şi McNally.

Scrierile lui Florescu au trezit interesul istoricilor, folcloriştilor, iubitorilor de film, scenariştilor şi fanilor legendelor cu vampiri din întreaga lume. Fiind un descendent indirect al domnitorului - Maria, una dintre înaintaşele profesorului, a fost căsătorită cu fratele lui Dracula, Radu cel Frumos, în secolul al XV-lea -, Florescu a atras mai mulţi fani decât şi-ar fi dorit, potrivit comunicatului.

Radu Florescu şi-a desfăşurat mare parte a activităţii profesionale în străinătate. A început ca tânăr doctorand la Universitatea din Texas şi a încheiat, cinci decenii mai târziu, ca profesor emerit de istorie la Boston College. În lunga perioadă petrecută la Boston College, Florescu a îndrumat zeci de studenţi şi masteranzi, mulţi dintre ei devenind profesori de istorie română şi balcanică la universităţi din SUA, Europa şi India. De asemenea, înainte de 1989, a fost consilierul senatorului Edward Kennedy în privinţa României şi consilier în Departamentul de Stat al SUA. Cofondator al Societăţii Academice Române şi al Centrului de Cercetare Est-European (EERC), Radu Florescu a organizat multe simpozioane cu teme variind de la răspândirea culturii tracice în antichitate la creşterea antisemitismului în România interbelică.

Radu R. Florescu a părăsit România la vârsta de 13 ani, cu doar câteva zile înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, alăturându-se familiei sale la Londra, unde tatăl lui era diplomat. După război, tânărul român a câştigat o bursă la Chist Church, Oxford. Şi-a continuat studiile în SUA, cu reputatul istoric Thad Riker, specialist în istoria balcanică la Universitatea Texas. În această perioadă, i-a atrat atenţia lui Sam Ryburn, purtător de cuvând la Casa Albă, care a introdus un proiect de lege în Congres pentru a i se acorda românului cetăţenia americană. Florescu şi-a susţinut doctoratul la Indiana University, apoi a plecat la Boston College unde a parcurs toate etapele, de la profesor asistent la profesor universitar şi apoi profesor emerit. Profesorul a donat colegiului toată colecţia sa de carte românească.

Comentând plecarea sa neaşteptată din ţară, Florescu a declarat, mulţi ani mai târziu, unui jurnalist: "Atuul meu este acela al unui patriot, al faptului că am studiat toată viaţa istoria ţării mele şi că sunt descendentul unei familii cu vechi rădăcini româneşti. Această relaţie simbolică ajută la explicarea pasiunii mele". Volumul său "Eseuri despre Istoria României" (1999), una dintre multele cărţi pe care le-a publicat, reflectă pasiunea sa pentru România.

Radu R. Florescu a fost membru al unei vechi familii româneşti din care au făcut parte boieri, un prim-ministru în secolul al XIX-lea, compozitori, industriaşi şi generali.

Ca o recunoaştere a activităţii sale academice şi a contribuţiei pe care a avut-o faţă de ţara în care s-a născut, a primit diploma Honoris Causa a Academiei Române, dar şi alte distincţii, iar în 1996 a fost numit consul onorific pentru România în New England.

În ultimii ani, Radu R. Florescu s-a ocupat de activităţi filantropice, dar şi academice, ultima sa carte, scrisă împreună cu profesorul Matei Cazacu, fiind una despre istoria familiei sale, "Legăturile de sânge ale lui Dracula: O saga a familiei Florescu" (Hamilton Books, 2013).

Omagiile aduse lui Radu R. Florescu au venit din toate colţurile lumii.

"Profesorul Florescu a fost o punte de legătură necesară între Statele Unite şi România, un sfătuitor înţelept al tatălui meu (senatorul Edward Kennedy) în privinţa relaţiilor cu ţările balcanice şi un adevărat gentleman, care a sprijinit întotdeauna studenţii români de la facultăţile din Boston", a spus fostul congresman american Patrick Kennedy.

De asemenea, reprezentanţii Casei regale a României au declarat: "Profesorul Florescu a dat o picătură de universalitate istoriei româneşti şi şcolii ei. El şi-a dedicat energia studenţilor săi şi scrisului de aleasă ţinută, ajutând la formarea noilor generaţii".

La rândul său, fostul ambasador al SUA în România Jim Rosapepe a declarat: "În secolul trecut, niciun american nu i-a învăţat mai mult pe americani despre Dracula şi România aşa cum a făcut-o profesorul Florescu. Am avut norocul şi privilegiul să-i fiu unul dintre studenţii recunoscători".

"Profesorul Florescu a fost un exemplu cu totul deosebit de intelectual şi patriot român. Am avut privilegiul de a lucra cu dânsul la promovarea intereselor naţionale în SUA în calitatea sa de consul onorific al României în New England. Ne vom aminti întotdeauna de dânsul ca de unul dintre cei mai credibili susţinători ai intereselor României, o interfaţă remarcabilă spre lume, căreia i-a făcut cunoscută ambiţia, cultura şi mitologia naţională. Dispariţia sa este o mare pierdere pentru noi toţi", a spus şi Mircea Geoană.