Ivan: Bucureşti n-ar trebui să intre în competiţa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

Cătălin Ivan, totodată europarlamentar PSD, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă la Iaşi, că este împotriva depunerii candidaturii Bucureştiului la titlul de Capitală Culturală Europeană, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a precizat că nu are ce să caute o capitală într-o astfel de competiţie, întrucât nu luptă cu aceleaşi arme cu celelalte oraşe care aspiră la acest titlu.

"Voi fi total împotriva depunerii candidaturii Bucureştiului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Nu are ce să caute o capitală în această competiţie, pentru că nu e o luptă cu aceleaşi arme. Noi toţi, 22 milioane de oameni, am contribuit cu bani la bugetul naţional, iar investiţiile în cultură au fost prioritare în Bucureşti şi în perioada lui Ceauşescu şi după. Inevitabil, cultura se concentrează în capitala statului, nu doar în România, se întâmplă peste tot", a declarat Cătălin Ivan.

Social-democratul a spus că o candidatură a Bucureştiului ar însemna ca toate celelalte oraşe ale ţării să nu aibă nicio şansă.

"Toate celelalte oraşe, între care Iaşi, Craiova, Cluj sau Timişoara, n-ar mai avea nici o şansă. Cred că această competiţie trebuie să fie deschisă, corectă. Iaşi are suficiente argumente pentru a se bate pentru acest titlu, cu Timişoara, Cluj sau Craiova, dar nu cu Bucureşti. Voi face toate demersurile necesare pentru ca Bucureşti să nu intre în această competiţie", a spus europarlamentarul Cătălin Ivan.

Întrebat la ce demersuri se referă în mod concret, Ivan a afirmat că deocamdată este doar o intenţie a Bucureştiului pentru a intra în cursă, el precizând că participarea Capitalei la această competiţie poate fi oprită.

"Poate fi oprită printr-o discuţie cu cei care şi-au manifestat această intenţie. Vom avea o discuţie la nivel de minister al Culturii, cu primarul Sorin Oprescu, sper să înţeleagă că se face un mare deserviciu României", a explicat Cătălin Ivan.

El a afirmat că România nu câştigă neapărat prin oraşul care va fi desemnat capitală culturală, ci prin competiţia în sine, în care localităţile participante derulează programe culturale şi investesc în cultură.

"Oraşele care se înscriu investesc în cultură vin cu programe interesante, înseamnă că este un imbold. Dacă intră Bucureşti, omoară totul din faşă. Efectul aşteptat în urma competiţiei n-o să mai apară", consideră Cătălin Ivan.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat joi un proiect de hotărâre privind depunerea candidaturii municipiului Bucureşti la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.

"Competiţia naţională pentru alegerea oraşului ce va reprezenta România (pentru a fi Capitală Culturală Europeană în 2021, n.r.) se deschide în 2015, anunţând deja intenţia de a participa la această competiţie oraşele Cluj-Napoca,Timişoara, Iaşi, Craiova şi Arad", potrivit raportului de specialitate al proiectului de hotărâre.

În document se menţionează şi că următoarea şansă a României de a avea o Capitală Culturală Europeană va fi "abia peste alţi 15 ani".

De asemenea, în document se arată că evenimentul "Capitală Culturală Europeană" este deja considerat unul de natură "să schimbe cu totul viaţa unui oraş şi să-i marcheze viitorul", procesul de accedere la acest titlu începând cu şase ani înainte.

Conform studiilor realizate cu privire la dezvoltarea oraşelor care au fost capitale culturale europene, printre beneficii se numără creşterea turismului în medie cu 12 procente în anul respectiv, a venitului regional prin proiectele culturale desfăşurate, a venitului oraşului, precum şi relansarea imaginii acestuia.

Alte beneficii sunt reprezentate de refacerea infrastructurii culturale, prin faptul că spaţiile culturale noi şi cele renovate rămân parte din infrastructura oraşului, şi de îmbunătăţirea cooperării între cetăţeni şi autorităţi.
Ultimul oraş din România ales Capitală Culturală Europeană a fost Sibiu, în 2007.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu.