Jiři Menzel: Ordinul "Meritul Cultural" reprezintă pentru mine un important pod către România

La ceremonia de decorare, găzduită de ministrul Culturii, Kelemen Hunor, au mai luat parte consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs, care a adus decretul semnat de preşedintele Traian Băsescu, prin care lui Jiři Menzel i se conferă Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Comandor, ambasadorul Cehiei la Bucureşti, Jiří Šitler, directorul Centrului Naţional al Cinematografiei, Eugen Şerbănescu, regizorii Radu Gabrea, Laurenţiu Damian şi Ioan Cărmăzan.

Ceremonia s-a deschis cu intonarea imnurilor României şi Cehiei, după care Eckstein-Kovacs a citit decretul prezidenţial şi i-a înmânat cineastului ceh însemnele ordinului.

Jiři Menzel a luat cuvântul: "Este un moment foarte important. A fost un moment impresionant când au începute să fie intonate imnurile. Aproape mi-au dat lacrimile şi m-am simţit ca şi când aş fi câştigat la Olimpiadă. Pentru mine, ca şi pentru Republica Cehă, este o cinste deosebită, care îmi face foarte bine, pentru că sunt mândru de Republica Cehă şi de cultura cehă şi sunt foarte bucuros de faptul că această cultură cehă şi-a găsit locul şi în România. Primesc această distincţie în numele tuturor colegilor mei din cinematografie şi al reprezentanţilor culturii cehe".

"Îmi pare rău că sunt puţin răutăcios, dar trebuie să menţionez că, dacă România acordă unui artist ceh un astfel de premiu important, asta înseamnă că România este o ţară foarte culturală. Ţin să spun că apreciez această cultură românească şi voi încerca să fac cunoştinţă mai bine cu ea, pentru că, spre ruşinea mea, nu prea o cunosc, dar acest ordin pentru mine reprezintă un important pod către România", a mai declarat cineastul.

La rândul său, ministrul Culturii a spus: "Despre un mare artist nu se cuvine să vorbim prea mult, dar când este vorba despre un regizor de film, atunci, sigur, putem să vorbim şi mai puţin, filmele vorbesc de fiecare dată în locul nostru".

"Maestrul Menzel, pentru generaţia mea, pentru generaţiile noastre, a devenit o legendă. În anii '60, '70, '80, erau câţiva regizori în ţările foste comuniste, din Europa de Est, maestul Menzel, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrzej Wajda, care însemnau pentru noi o insulă a libertăţii. De fapt, filmul ceh, filmul polonez, filmul maghiar, filmul românesc erau un fenomen. În acea perioadă, când sistemul totalitar încerca să distrugă inclusiv identitatea culturală, ne refugiam, într-un fel, şi în acest film, în artă, în cultură", a spus Kelemen.

Pe de altă parte, ministrul a apreciat că filmele lui Menzel trec de contextul istoric şi "pot fi văzute şi astăzi ca nişte creaţii într-adevăr autentice, fiindcă vorbesc de relaţiile interumane, vorbesc despre lucruri care, iarăşi, sunt dincolo de relaţiile sociale şi contextul istoric". "În filmele lui Menzel, ironia, sarcasmul şi tot ce ţine de cultura, filmul şi literatura cehă se regăsesc într-o măsură foarte mare", a adăugat Kelemen, declarându-se "convins că şi peste 20-30 de ani filmele lui Menzel vor avea aceeaşi valoare".

Kelemen a mai povestit că a avut şansa, la începutul anilor '90, să bea o bere la Praga cu scriitorul Bohumil Hrabal, după ale cărui cărţi Menzel a realizat mai multe filme. "Şi acum am iarăşi norocul şi şansa să ciocnesc o cupă de şampanie cu regizorul Menzel", a adăugat ministrul.

Jiři Menzel a spus, la rândul lui, despre filmele apărute în anii '70, '80, inclusiv despre filmele lui Wajda, că "ne-au ajutat să depăşim graniţele dintre noi", dar "acum, de aproape 20 de ani, trăim într-o altă lume".

"Cred că cea mai bună mărturie despre perioada pe care o trăim acum este oferită de noile filme româneşti şi cred că toţi ar trebui să fim recunoscători cinematografiei româneşti", a spus Menzel.

Ministrul i-a mulţumit regizorului ceh pentru aceste cuvinte şi i-a spus că, în prezent, în România se vorbeşte despre un nou val al cinematografiei autohtone, aşa cum în anii '70 se vorbea despre noul val ceh, din care făcea parte şi Menzel. "Să sperăm că regizorii din noul val (românesc, n.r.) vor ajunge legende ca dumneavostră, o legendă care trăieşte în continuare şi creează în continuare", a mai spus Kelemen.

Jiři Menzel se numără printre cei mai importanţi regizori cehi de film şi teatru, dar, în acelaşi timp, este actor de teatru şi film. A studiat regia de film la Facultatea de Arte Frumoase din Praga (FAMU) în anii 1958 - 1962, în perioada care a dat naştere unei întregi generaţii de creatori denumită "noul val ceh". Prima lucrare independentă a fost "Moartea domnului Baltazar" din filmul "Micile Perle" (1965), o colecţie de ecranizări ale câtorva povestiri scrise de faimosul scriitor ceh Bohumil Hrabal. Apoi a debutat în lungmetraj, tot cu o ecranizare după Hrabal, "Trenuri bine păzite" (1966), film cu care a câştigat premiul Oscar.

Odată cu ocuparea Cehoslovaciei de forţele Pactului de la Varşovia, din 1968, şi a începutului perioadei aşa-zise "de normalizare", Menzel a fost unul dintre primii regizori căruia i-a fost interzis să mai facă filme. Comuniştii au fost deranjaţi de "Ciocârlii pe sârmă" (1969), tot o adaptare după Hrabal, care expunea adevărata natură a democraţiei din Cehoslovacia anilor '50. Acest film a avut premiera abia în 1990, când, printre multe alte premii, a obţinut Ursul de Aur la Berlinală. Aproape toate peliculele lui Menzel au reprezentat Cehoslovacia şi Republica Cehă în cadrul festivalurilor internaţionale de film şi multe dintre ele au obţinut importante premii.

Jiri Menzel este membru al Academy of Motion Picture Arts and Sciences, din SUA, al Academiei de Film Europene şi al nou înfiinţatei Academii de film si televiziune cehe.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)