Jocuri de cărţi la BOOKFEST, cel mai important târg estival de carte din România

De data aceasta i-am întrebat ce aşteptări au de la BOOKFEST pe câţiva autori (care, fireşte, sunt şi cititori). Iată ce răspunsuri am primit. Dacă opţiunile lor vă inspiră, cu atât mai bine.

Adrian Silvan Ionescu – istoric şi critic de artă

Eu fac parte din generaţia pentru care literatura şi filmul western au avut o mare însemnătate în anii de formare. Adolescenţa ne-a fost mângăiată de seria peliculelor germane cu Winnetou, în regia lui Harald Reinl, şi de acelea italiene cu „pumnul de dolari” sau „câţiva dolari în plus” ale lui Sergio Leone ce-l aveau pe generic pe inegalabilul Clint Eastwood dar şi alţi actori care, ulterior, au interpretat mari roluri în filmografia ţării lor, precum Gian Maria Volonte sau Klaus Kinski.

În aceeaşi perioada au început să fie traduse romanele lui Karl May care au stat la baza scenariilor filmelor cu Winnetou. E drept că, după 1990, a fost publicată, probabil integral, opera acestui mare romancier german şi mare visător ce a descris admirabil Vestul doar cu ajutorul ochiului minţii. Dar, în anii 60-70 au mai fost făcute şi alte traduceri de titluri esenţiale pentru iubitorii fabulosului mit al Vestului American. Menţionăm „Far West” al francezului Joë Hamman, în tălmăcirea Ilenei Vulpescu şi cu o prefaţă de D. I. Suchianu (Ed. pentru Literatură Universală, 1966), sau junalul de călătorie prin Canada al lui Arkady Fiedler, „Ţara învăluită în parfumul răşinilor” (Ed. Ştiinţifică, 1964) – în care erau făcute abundente referiri la istoria şi etnografia ţinuturilor nordice. Tot pe linia împărtăşirii experienţei vieţii în pădurile şi preeriile americane s-a înscris şi volumul, cu notă ecologistă şi prezervaţionistă (chestiuni ce, pentru noi, cei cu vârsta de atunci, nu aveau nici o relevanţă!), „Oameni şi animale. Pelerini ai ţinuturilor sălbatice” (Ed. Junimea, Iaşi, 1974, tradusă de Viorica Vizante) al lui Grey Owl, acel wannabe, mistificatorul britanic Archibald Belaney care iubise atât de mult indienii americani încât se pretindea unul dintre ei şi s-a comportat ca atare până la moarte.

O carte plină de pilde şi foarte folositoare în jocul de-a pieile roşii a fost pentru noi „Micii sălbatici” de Ernest Thompson Seton (Ed. Tineretului 1963) iar o alta, foarte amuzantă – mai ales că fusese anticipată şi de un admirabil film cehoslovac în regia lui Oldrich Lipsky – a fost „Joe Limonadă” de Jiří Brdečka, tradusă cu mult har de Sanda Apostolescu (Ed. Albatros 1975). Tot prin acei ani au fost publicate şi două lucrări originale cu asemnea subiect „îndrăzneţ” pentru cititorii români supuşi unei cenzuri mute faţă de cultura şi civilizaţia tradiţională a continentul dintre Atlantic şi Pacific: o colecţie de cărţi dedicate etnografiei extra-europene a debutat cu volumul „Pieile roşii de la nord de Rio Grande”, de MihaMihai Gheorgherieş (Ed. Tineretului, 1965); şi tot la aceeaşi editură, în 1969, vedea lumina tiparului „Westul, o mare aventură” de Horia Matei. O introducere în istoria cinematografului ce se nutrea din tematica Vestului sălbatic a semnat Iordan Chimet, „Western. Filmul Vestului îndepărtat” (Ed. Meridiane, 1966).

Faţă de relativa abundenţă de asemenea titluri într-o decadă deloc fericită politic şi prea puţin deschisă către cultura occidentală, este de mirare cum, în zilele noastre de libertate nu se mai editează asemenea cărţi. S-a scurs deja un deceniu de la apariţia traducerii romanului „Dansează cu lupii” de Michael Blake (Ed. Carpatia, Braşov, 2006, tălmăcită de Elena Malnai) ce a stat la baza peliculei omonime, mult premiate, în regia şi interpretarea lui Kevin Costner. A trecut şi mai mult timp de la publicarea în română a învăţăturilor unui mare înţelept şi vraci-tămăduitor-ghicitor din naţiunea Sioux, Black Elk, „Marea viziune” (Ed. Herald, 1999, traducere de Stela Gheţie Tinney).

Asemenea titluri ne-ar face mare bucurie să găsim la standurile editurilor participante la viitorul Târg de Carte din această primăvară şi din următorii ani.

Cu atât mai mult cu cât, din literatura de specialitate românească lipsesc tocmai sursele primare ale temei. În afara de volumul memorialistic „Pe Calea Oregonului” de Francis Parkman (Ed. Minerva, 1978) nu avem nimic! Lipsesc scrierile lui George Catlin, în special „Letters and Notes on the Manners, Customs and Conditions of North American Indians”, şi ale prinţului Maximilian zu Wied, „Reise in das Innere Nord-America in den Jahren 1832 bis 1834” – cu atât mai mult cu cât autorul era unchiul reginei Elisabeta a României, soţia regelui Carol I, iar cele doua masive volume ale lucrării se află la îndemână, la Biblioteca Academiei Române. Cum, în acelaşi fel, nu a apărut nici o carte despre celebrul Buffalo Bill, cercetaşul devenit proprietarul unei companii de spectacol în care era dramatizată istoria cuceririi Vestului aşa cum o cunoscuse el – deşi el a lăsat un volum autobiografic iar sora sa a scris un altul despre ilustru-i frate, glorificându-i faptele de bravură şi realizările demne de laudă.

La fel, lipsesc monografiile mai recente asupra filmului western sau asupra unor regizori şi actori dedicaţi genului. Ar fi cazul să se găsească şi pentru cei care nu pot citi direct în engleză sau în alte limbi străine titluri precum „Injuns!: Native Americans in the Movies”, de Edward Buscombe ( 2006), „The Rough Guide to Westerns” de Paul Simpson (2006), „The West in Early Cinema. After the Beginning” de Nanna Verhoeff (2006), sau „Buffalo Bill on the Silver Screen. The Films of William F. Cody” de Sandra K. Sagala (2013), „Karl May Filmbuch: Stories und Bilder aus der deutschen Traumfabrik” de Michael Petzel (1998), „Dizionario del western allʼitaliana” de Marco Giusti (2007) sau „Hollywoodʼs West. The American Frontier in Film, Television and History” de Peter C. Rollins şi John E. OʼConnor (2005).

Toate acestea le aşteptăm, cu nerăbdare, spre a face să ne tresalte inima la fel ca la 15 ani şi a ne predispune a ne scoate de la păstrare coroana de pene, tomahawk-ul şi cămaşa de piele cu franjuri spre a ne crede iar indieni şi a ne prinde iarăşi într-un joc al eternei copilării.

Călin Hentea scriitor – istoric al propagandei

Aştept, îndeosebi de la marile edituri participante la Bookfest, dar şi la Gaudeamus, să facă reduceri mai substanţiale şi nu doar cosmetice, la cărţile lor, chiar şi la ultimile apariţii. Acestea să fie în vecinătatea discount-ului pe care-l acordă reţelelor de librării. Mai aştept şi un catalog general al editurilor şi eventual o listă al ultimelor apariţii, pe genuri: literatură, istorie, SF, poezie, ştiinţă şi tehnică, self-help etc. Ar fi utile pentru cititorul vizitator şi câteva cuvinte de apreciere (un mic sinopsis) referitor la fiecare titlu.

Radu F. Constantinescu – scriitor

Aş vrea să găsesc la Bookfest „Trei femei”, un roman care ar trebui reeditat. Altfel, detest târgurile. (Romanul „Trei femei”, de Stelian Ţurlea a apărut în anul 2010, la editura Cartea românească).
„Ceea ce reuşeşte extraordinar cartea lui Stelian Ţurlea este să ne reamintească acel cotidian comunist de calvar”, – Bianca Burţa Cernat (critic literar)

Alexandru Popescu – istoric

Aş dori să găsesc la Târgul de carte volume pe care le-aş fi scris în domeniile istoriei diplomaţiei, al Bucureştilor şi al serviciilor de informaţii...

Marius Vasileanu – profesor de Istoria religiilor

„Lumea în SI bemol. Dan Grigore de vorbă cu Dia Radu.”, Dia Radu, Dan Grigore, Editura Polirom
Uriaş pianist şi neasemuit om al cetăţii, Dan Grigore este o conştiinţă vie, lucidă, nepătată. Explicaţia transparenţei sale la „apele de Sus” este chiar felul în care se lasă trăit de muzică: „Pianul îmi dă energie, îmi reaşază undele interioare într-un fascicul care poate fi concentrat spre o ţintă. Când cânt, devin o antenă care captează. E ca şi cum m-aş ruga. Parcă aş fi în lumina unei raze care cade pe mine în momentul ăla, dar nu ca să mă pună pe mine în valoare, ci ca să-mi dăruiască ceva din splendoarea ei.”

„Evanghelia după Luca” (ediţie bilingvă). Traducere inedită şi comentariu Cristian Bădiliţă, Editura Vremea
Năbădăios până dincolo de limitele aşteptărilor civilizate, poet dăruit cu har şi traducător de forţă, Cristian Bădiliţă este unul dintre puţinii români specializaţi în literatura creştină a primelor veacuri. Demersul său de a conduce un colectiv care a tradus şi publicat „Septuaginta” (Ed. Polirom), ori noua sa traducere a „Patericului” sunt eforturi încununate acum cu tălmăcirea „Noului Testament” (din care au apărut deja „Evanghelia după Matei”, „Evanghelia după Ioan”, „Evanghelia după Marcu” şi „Apocalipsa lui Ioan”). Sunt ample respiraţii cultural-spirituale care trebuie salutate fără rest.

„Persecuţie şi rezistenţă. Vasile Cesereanu. Un preot greco-catolic în Dosarele de urmărire de către Securitate”. Ediţie îngrijită, Cuvânt înainte şi Notă asupra ediţiei de Ruxandra Cesereanu. Editura Şcoala ardeleană (Cluj Napoca)

Scriitoarea Ruxandra Cesereanu, binecunoscută pentru eforturile livreşti devenite radiografii ale universului concentraţionar comunist, ne dăruieşte de această dată povestea neromanţată a bunicului său patern, preot greco-catolic, ilustrată în dosarele poliţiei politice. O carte despre mirabila rezistenţă prin Duh.

„Scripta aramaică”, Constantin Daniel, Editura Herald

Un volum care alături de alte câteva – reeditate recent la aceeaşi editură, din păcate, fără un aparat critic actualizat corespunzător! – se constituie într-o necesară restituire a operei cunoscutului orientalist român Constantin Daniel. Cartea de faţă este o introducere în şi un florilegiu din literatura religioasă a esenienilor descoperită la Marea Moartă, alături de câteva extrase semnificative din literatura aramaică a iudeilor, din literatura aramaică ghemarică ori din textele ultimilor gnostici (mandeeni). Limba aramaică este limba în care se presupune că vorbea Iisus...

„Însemnări din ceasuri de zăbavă. Eseuri budiste”, Kenkō, Editura Humanitas

O culegere, devenită clasică, aparţinând literaturii japoneze medievale. Scrise aproximativ între anii 1330 şi 1332, aceste 243 de mici istorii, numite impropriu eseuri, din „Tsurezuregusa” („Însemnări din ceasuri de zăbavă”) ale călugărului budist Kenkō a ajuns, în timp, să fie reprezentativă pentru acest gen de scrieri.

„Mircea Vulcănescu – o microistorie a interbelicului românesc”, Ionuţ Butoi, Editura Eikon

Este una dintre cele mai proaspete cercetări ale interbelicului românesc, datorată tânărului sociolog Ionuţ Butoi care-şi publică astfel teza de doctorat. O perspectivă amplă, nuanţată, contextuală, plină de acribie a interbelicului şi a personajelor care-l înconjurau pe unul dintre cei mai dotaţi intelectuali ai generaţiei ’27, Mircea Vulcănescu. Conţine informaţii inedite ori puţin cunoscute despre Mircea Vulcănescu şi despre prietenii săi Mircea Eliade, Constantin Noica, Paul Sterian, Sandu Tudor ş.a.m.d..

„Patericul mănăstirilor nemţene”, Arhim. Ioanichie Bălan, Editura Doxologia

El însuşi personaj de pateric, Pr. Ioanichie Bălan a avut inspiraţia de a aduna istorii semnificative despre personalităţile duhovniceşti de pe toate meleagurile locuite de români – de unde şi opera sa principală, „Patericul românesc” (a cărei ediţie integrală încă nu a fost publicată). Volumul de faţă stăruie doar asupra vetrei duhovniceşti din zona Neamţului, poate cea mai importantă pentru istoria ultimelor secole de creştinism ortodox românesc. O carte care ar putea deveni manual de studiu pentru teologi dar şi pentru cititorii care au curiozitatea de a înţelege mai bine paideea tradiţiei răsăritene.

Tudor Călin Zarojanu – scriitor şi jurnalist

Aştept – de vreo 45 de ani – să apară un roman pentru adolescenţi comparabil cu „Cireşarii”, petrecut, fireşte, în zilele noastre.
Aştept primul „Harry Potter” românesc.
Aştept cât mai multe romane despre perioada comunistă, despre revoluţie, despre anii 1990-2016 în România.
Şi mai aştept câteva volume care să demonstreze, convingător şi pe înţelesul tuturor, că ştiinţa face parte din cultura generală minimală.
Mai aştept, cu sufletul la gură, apariţia romanului meu, „Salutări de la unu”, la Editura Vremea. Aşa micuţ cum este – 64 de pagini – mi-au trebuit 15 ani ca să-l termin... Citindu-l, o să înţelegeţi uşor de ce!

Felix Nicolau – scriitor, critic literar

„Confiscarea bestiei. O postcercetare”, Iulia Militaru, Editura Fractalia, 2016
Poezie conceptuală în care mixarea ironică a registrelor limbajului se sprijină de ilustraţii fabulos de inteligente şi sugestive.
„fractalia”, Şerban Foarţă, Editura Fractalia, 2016
Subtil-ironică joaca lexicală îmbăiată în binecunoscuta inventivitate prozodică a maestrului.
„Periculoasa blândeţe a vieţii”, Claudiu Soare, Editura Fractalia, 2016
Roman cosmopolit cu scriitură urgentă şi muşcătoare mai ales cu privire la descompunerile morale ale intelectualilor de toată mâna.

„Oraşul alb”, Ioan Barb, Editura Paralela 45, 2016, colecţia Qpoem
Poezie despre Streiul industrializat de comunişti, înglodat în funingine şi vizualizat poznaş-nostalgic, cu ochii copilului pionier.

„Ea e Matilda”, Teodor Sinezis, Editura Paralela 45, 2016, colecţia Qpoem)
Biologie poetică disecată minuţios şi detonată în metafore ce încuscresc cibernetica şi pătrunjelul.

„Şi moartea scrie uneori poeme”, Adela Efrim, Editura Paralela 45, 2016, colecţia Qpoem)
Epurarea adjectivelor şi metaforelor scoate la iveală un cotidian funcţionăresc prin care, miraculos, se întrevăd piane înzăpezite şi tot felul de linişti.

„Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp Doina Roman”, Editura Tracus Arte, 2016
Incandescentă ultimă parte a unei trilogii SF-New Weird în care monştrii şi androizii se înfruntă cu dezinvoltură prin peisaje bizare.

Citeşte şi: Bookfest 2016: Lansări de carte, dezbateri, sesiuni de autografe, proiecţii de film, ateliere interactive

Citeşte şi: Bookfest 2016: Oaspeţii de onoare, gânduri înainte de sosirea la Bucureşti