Katia Dănilă, fost director al Institutului Cultural Român din Paris: În mandatul meu, ICR Paris a devenit credibil

Documentul cu titlul "După ce a obţinut statutul «România - ţară invitată la Salonul cărţii 2013», Katia Dănilă a fost demisă din funcţia de director ICR Paris" prezintă atât un bilanţ al proiectelor de succes ale institutului sub conducerea Katiei Dănilă, cât şi ceea ce aceasta consideră a fi erori de abordare din partea noii conduceri a ICR de la Bucureşti. Potrivit documentului, "strategia mandatului ei la conducerea ICR Paris s-a bazat pe proiecte de anvergură şi de lungă durată, cu o viziune multianuală, care să contribuie la promovarea pe termen lung şi la consacrarea valorilor culturale româneşti pe scena cosmopolită a Parisului".

"Obţinerea statutului de ţară invitată de onoare la Salonul Cărţii din 2013 este un succes al întregii echipe a ICR Paris, dar şi unul personal. E un eveniment complex, la care munca nu începe mâine, cu o nouă conducere, ci a fost începută de luni bune, de echipa condusă de mine", a declarat fosta directoarea a ICR Paris.

"Argumentarea desemnării unui nou director prin «asigurarea participării prestigioase a României ca invitată de onoare la Salon du Livre de la Paris", aşa cum menţionează comunicatul ICR Bucureşti, nu poate fi validă, în condiţiile în care statutul de ţară invitată la Salonul cărţii 2013 este un rezultat direct al activităţilor desfăşurate sub conducerea Katiei Dănilă. El a venit în urma impresiei foarte bune pe care evenimentele propuse de ICR Paris în ultimii doi ani au făcut-o asupra organizatorilor salonului, care au văzut în acest institut un partener de încredere, capabil să ofere un înalt conţinut intelectual. Colocviul «Cioran: pesimismul jubilatoriu», organizat în cadrul Salonului în 2011, a devenit în lumea literară franceză punctul de referinţă în ceea ce priveşte aniversarea centenarului ilustrului scriitor: «Acest gest comemorativ a fost, de altfel, cerut în mod solemn cu ocazia unui briliant colocviu consacrat pesimismului jubilatoriu (al lui Cioran) la Salonul Cărţii»", apreciază Pierre Assouline, jurnalist Le Monde şi autor al blogului "La république des livres".

În bilanţul menţionat din scrisoarea adresată MEDIAFAX sunt amintite 21 de articole în presa scrisă franceză şi 154 în presa online, toate acestea contribuind la promovarea unei bune imagini a României iar programarea a fost de natură să contribuie la crearea unor valori culturale internaţionale pe baza colaborărilor româno-franceze. De asemenea, în anul 2011, ICR Paris a organizat singur 53 de proiecte, dar în total a participat la 124 de proiecte, diferenţa constând în parteneriate cu actori culturali locali, francezi, tocmai în vederea promovării mai eficiente a culturii române în
străinătate.

"ICR Paris a câştigat prin această programare credibilitate şi a fost consacrat ca unul dintre cele mai active institute culturale din Paris. Faptul că, în 2011, am obţinut preşedinţia filialei pariziene a EUNIC o dovedeşte," spune Katia Dănilă.

Contactată, joi, de MEDIAFAX, Katia Dănilă a spus că nu cunoaşte motivele demiterii sale şi nici care sunt criteriile conform cărora noul preşedinte al ICR îşi alege echipa. "Pot să vă spun că nu ştiu absolut nimic, că am citit această veste pe site-ul Institutului Cultural Român de la Bucureşti şi că aştept să fiu notificată. Bănuiesc că acesta este minimum care ar trebui făcut. Nu am primit niciun fel de înştiinţare oficială, nu m-a sunat nimeni", a declarat pentru MEDIAFAX fostul director al ICR Paris.

"Aş fi vrut să aflu şi eu care sunt motivele pentru care înlocuieşti un om care este competent, în condiţiile în care, vreau să reamintesc, statutul României de ţară invitată la Salonul Internaţional de Carte de la Paris mi se datorează. Acest statut a fost obţinut sub direcţiunea mea, de către mine şi echipa condusă de mine. Aceasta fiind doar una dintre realizările pe care le-am avut. Calificativul pe care Institutul de la Paris l-a obţinut pentru anul 2011 a fost «Excepţional», deci...", a mai spus Katia Dănilă.

De asemenea, consideră ea, criteriul pentru a lucra într-un institut cultural nu este acela al celebrităţii. "Nu este nevoie să fi compus sau să fi scris ceva, pentru că nu astea sunt criteriile care se cer. Aici este nevoie de capacitate de organizare în primul şi în primul rând. Nu ştiu ce imagine au despre cum se întâmplă lucrurile noii oameni, dar suntem nişte tehnocraţi. Lucrăm pur şi simplu cu nişte lucruri extrem de tehnice şi administrative ca să facem toate aceste evenimente frumoase, deci nu cred că este nevoie să fii un artist, ba, din contră, ai nevoie de cu totul alte calificări", susţine fostul director al ICR Paris.

Din punctul său de vedere, importantă nu este vizibilitatea personalului ICR Paris, ci a artiştilor pe care instituţia îi promovează. "Numele nostru contează prea puţin, iar asta s-a văzut în activităţile pe care le-am desfăşurat în Institutul de la Paris. Scopul meu n-a fost să se vorbească despre mine, ci să se vorbească despre România, despre artiştii români şi despre Institut", a mai spus ea.

Katia Dănilă, în vârstă de 32 de ani, a devenit directorul ICR Paris la jumătatea anului 2009. În iunie 2011, a devenit preşedintele European Union National Institutes for Culture (EUNIC) din Paris, reţeaua institutelor culturale din Uniunea Europeană. Ea a absolvit facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din Bucureşti şi, după o perioadă de activitate în mediul privat din România, a lucrat timp de cinci ani la Centrul Român de Informare de la Bruxelles, unde a coordonat activităţile culturale, printre care participarea României la importantul festival Europalia în 2007. În baza experienţei ei în domeniul managementului cultural a fost numită, în aprilie 2010, la conducerea Institutului Cultural Român de la Paris, fiind cel mai tânăr şef al unei filiale a Institutului Cultural Român. Katia Dănilă vorbeşte cinci limbi străine, dintre care franceză, engleză şi maghiară în mod fluent.

Contactat, joi, de MEDIAFAX, noul director al ICR Paris, publicistul şi editorul Alexandru Dobrescu, a declarat că nu cunoaşte detalii despre motivele schimbării şefului institutului. "Nu ştiu şi nu este problema mea. Eu am fost anunţat azi (joi, n.r.), după ce, acum câteva zile, am fost invitat de domnul Andrei Marga la o discuţie. Mai departe, am înţeles că totul depinde de mine sau, cel puţin, aşa am eu impresia. Nu ştiu cum vor fi lucrurile în realitate", a spus noul director al ICR din Paris.

Până la momentul difuzării acestei ştiri, Andrei Marga nu a putut fi contactat pentru a oferi detalii despre motivele înlocuirii Katiei Dănilă cu Alexandru Dobrescu.

Înlocuirea ei din funcţie este a doua schimbare survenită în ultima săptămână la nivelul filialelor ICR, după ce vineri, Corina Şuteu şi Oana Radu au demisionat din funcţia de director, respectiv director adjunct al ICR New York. Corina Şuteu a fost înlocuită, miercuri, de scriitoarea Doina Uricariu.

Demisiile Corinei Şuteu şi Oanei Radu de la conducerea ICR New York au venit în contextul trecerii Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fapt care a determinat demisia întregii conduceri a ICR Bucureşti şi preluarea şefiei instituţiei de către Andrei Marga.

Într-o conferinţă de presă susţinută pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fostul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţi Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au prezentat motivele pentru care şi-au dat demisia de la conducerea institutului.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece "de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului", ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de "identitatea naţională a românilor" de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

Solidari cu fosta conducere a ICR au fost numeroşi oameni de cultură din România şi din străinătate, printre care Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie şi Andrei Şerban. Lor li s-au alăturat reprezentanţi ai mediului de afaceri, jurnalişti, colaboratori şi simpatizanţi ai ICR, care au cerut ca Guvernul să revoce OUG nr. 27/ 2012, considerând-o un act de politizare a instituţiei de cultură.

În ciuda protestelor, Senatul a votat în plen, pe 11 septembrie, numirea lui Andrei Marga la conducerea ICR. Învestirea s-a făcut fără audierea în comisiile de specialitate, întrucât Andrei Marga a fost plecat din ţară, în Germania, unde a pregătit tipărirea unui volum personal, în traducere. Acesta a revenit la Bucureşti luni, când s-a instalat la şefia instituţiei.

De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi, marţi, de plenul Senatului, pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român.