Kelemen: Statul român trebuie să ia o decizie în legătură cu Roşia Montană: da sau ba

Kelemen Hunor, care este şi liderul UDMR, a declarat, vineri, la Zăbala (judeţul Covasna), răspunzând unor întrebări ale jurnaliştilor, că UDMR nu a formulat o poziţie cu privire la proiectul Roşia Montană, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Nu am luat nicio decizie fiindcă în Uniune acest subiect nu a fost discutat şi nu am considerat că este necesară o astfel de discuţie şi o poziţie oficială", a spus Kelemen, adăugând că în cadrul Uniunii părerile sunt împărţite.

Potrivit lui Kelemen, Comisia Naţională de Arheologie a votat în unanimitate pentru descărcarea de sarcină arheologică, cu "condiţii foarte stricte".

Kelemen a subliniat că nu poate să nu ţină cont de părerea specialiştilor, ca ministru, şi că procedura încă nu este finalizată.

"Acum nu mai vorbesc în calitate de ministru, deoarece nu pot să fac o astfel de apreciere a unui proiect important doar din această calitate", a precizat liderul UDMR.

El a subliniat că statul român trebuie să ia o decizie în legătură cu acest proiect.

"Dacă nu avem nevoie de un investitor, statul român trebuie să spună: «Mergeţi acasă». Dacă ai dat o licenţă de exploatare minieră, atunci trebuie să ţii cont de acea decizie", a afirmat Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, statul român "ar fi fost corect", în 2000-2001, dacă ar fi spus: "Da, v-am dat licenţă, începeţi lucrările", respectând nişte condiţii "absolut necesare", sau ar fi trebuit să spună: "Mergeţi acasă".

"În niciun stat european, cu astfel de chestiuni nu se joacă 11 ani. Statul român trebuie să ia o decizie: da sau ba. Nu este de acceptat să ţii aici investitori 11 ani şi să nu spui nimic. Din acest punct de vedere, responsabilitatea este a tuturor guvernelor de după 2000, care nu au dat un răspuns. De aceea sunt convins că, indiferent ce decizie va lua Guvernul, procedura fiind la început, acea decizie va fi atacată, ori de unii, ori de alţii. Important este ca, indiferent de ce decizie luăm, trebuie să oferim ceva oamenilor de acolo, dar să îi trimitem să culeagă fructe de pădure şi să aştepte să vină turiştii e cam puţin, e nevoie de un pic mai mult", a conchis el.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, joi, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se arăta în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale - din care vor face parte experţi independenţi - care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante, scria în comunicatul Ministerului Culturii.

"Este o procedură legală care a respectat toate etapele necesare. Nu pot oferi mai multe detalii. În momentul în care se va parcurge o nouă etapă, atunci voi oferi alte informaţii. Avizul înseamnă salvarea a circa 80 la sută din patrimoniul cultural construit şi respectă criteriile privind salvarea patrimoniului naţional. Urmează, dacă va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei părţi a masivului Cârnic", a declarat, joi seară, la Cluj, Kelemen Hunor, întrebat despre certificatul de descărcare de sarcină arheologică.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.