Kelemen: Vom reveni la forma iniţială de administrare a Bibliotecii Naţionale, după amendarea HG

"Nu există un conflict între cele două instituţii (Ministerul Culturii şi Biblioteca Naţională a României, n.r.) sau nu mai există de trei săptămâni. Acum trei săptămâni, m-am întâlnit cu doamna Tîrziman (Elena Tîrziman, directoarea Bibliotecii Naţionale Bucureşti, n.r.) şi am stabilit ceea ce era de stabilit şi vom reveni la forma iniţială când noi am finalizat lucrările la Biblioteca Naţională. Deci tot ce înseamnă parterul, săli de lectură rămân la Biblioteca Naţională. Am iniţiat procedurile la cadastru, după ce vom primi de la cadastru toate documentele necesare, cam 10 zile durează, vom amenda Hotărârea de Guvern adoptată anul trecut. Asta înseamnă încă 30 de zile dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii, vom publica modificările", a declarat Kelemen Hunor.

Ministrul Culturii a spus că sunt necesare şase săptămâni pentru a parcurge toate etapele pentru modificarea Hotărârii de Guvern adoptate în 2013.

Membrii Sindicatului Bibliotecarilor şi ai Asociaţiei Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României au hotărât, pe 14 martie, suspendarea grevei japoneze ca urmare a stabilirii începerii negocierilor cu Ministerul Culturii (MC) privind corectarea Hotărârii de Guvern nr. 862/2013, prin care ministerul preia, în administrare directă, o treime din sediul bibliotecii.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, "în data de 13 martie, la sediul Ministerului Culturii a avut loc o întrevedere între Ministrul Culturii (MC), domnul Kelemen Hunor, şi Blocul Naţional Sindical, Sindicatul Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României şi Asociaţia bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României, în legătură cu situaţia creată ca urmare a emiterii HG nr. 862/2013".

Astfel, în timpul întrevederii, "s-a convenit începerea negocierilor privind corectarea HG nr. 862/2013". Data la care vor începe aceste negocieri urmează să fie comunicată de Ministerul Culturii.

În acest context, membrii Sindicatului Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României şi ai Asociaţiei Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României au hotărât suspendarea grevei japoneze, declanşată pe 7 martie.

Pe de altă parte, membrii Sindicatului Bibliotecarilor şi ai Asociaţiei Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României au precizat că, "în cazul în care negocierile nu vor demara până la sfârşitul acestui interval, greva japoneză va fi reluată".

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a propus, pe 13 martie, într-o întâlnire cu Blocul Naţional Sindical (BNS), amendarea HG nr. 862/ 2013, astfel încât spaţiile unde se organizează evenimentele culturale din incinta Bibliotecii Naţionale să fie în proprietatea şi administrarea bibliotecii.

Potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX, în urma solicitării Blocului Naţional Sindical (BNS), pe 13 martie, a avut loc întâlnirea reprezentanţilor Ministerului Culturii (MC) şi cei ai BNS, cu scopul de a facilita funcţionarea celor două instituţii şi de a identifica soluţii adecvate pentru problemele apărute în organizarea activităţii acestora.

Delegaţia ministerială a fost condusă de ministrul Culturii, Kelemen Hunor, în timp ce partea sindicală a fost reprezentată de Dumitru Costin, preşedinte BNS, Alexandra Crăsneanu, preşedinte FSBR, Cristian Şofron, secretar confederal BNS pentru ramura Cultură, Cristian Popescu, vicepreşedinte al Sindicatului din Biblioteca Naţională a României (BNR), Elena Bucur, preşedinte al Comisiei Legislative - Sindicatul BNR, şi Luminiţa Gruia, şef serviciu Tehnologia Informaţiei şi Comunicării (TIC).

"Adresându-se vicepremierului şi ministrului Culturii, Kelemen Hunor, reprezentanţii Blocului Naţional Sindical au abordat o serie de chestiuni importante de organizare administrativă, printre care cea mai însemnată se referă la prevederile Hotărârii de Guvern nr. 862 din 6 noiembrie 2013. Sindicaliştii au solicitat constituirea unui grup de lucru care să aducă modificări la HG nr. 862 din noiembrie 2013 privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, modificarea datelor de identificare şi darea în administrarea Ministerului Culturii şi a Bibliotecii Naţionale a României a unui imobil aflat în domeniul public al statului", se arăta în comunicatul remis MEDIAFAX.

Referitor la situaţia menţionată, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a propus amendarea Hotărârii de Guvern respective, astfel încât spaţiile unde se organizează evenimentele culturale din incinta Bibliotecii Naţionale de la parter şi mezanin, precum şi sălile de lectură să fie în proprietatea şi administrarea bibliotecii.

De asemenea, printre subiectele de pe agenda întâlnirii s-au aflat şi alte probleme cu care se confruntă lucrătorii din Biblioteca Naţională a României. Unul dintre aceste puncte se referă la insuficienţa personalului specializat din cadrul BNR, având în vedere faptul că numărul actual al angajaţilor acestei instituţii este de 261 de persoane, de aproape patru ori mai mic decât ar trebui, potrivit legislaţiei ce reglementează activitatea Bibliotecii Naţionale.

În acest sens, cele două delegaţii au convenit să continue discuţiile amiabile şi să găsească împreună soluţii eficiente, care să asigure desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Bibliotecii Naţionale a României, se spune în comunicat.

Biblioteca Naţională a României are ca misiune identificarea, dezvoltarea, organizarea, conservarea, cercetarea, comunicarea şi punerea în valoare a patrimoniului documentar naţional, precum şi a fondului Românica, ce reuneşte documente apărute în străinătate, referitoare la România şi la poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate, se arată pe site-ul instituţiei. De asemenea, Biblioteca Naţională a României organizează Depozitul Legal, principală sursă documentară în ceea ce priveşte cunoaşterea culturii şi civilizaţiei româneşti şi asigură accesul liber la colecţiile sale - parte esenţială a memoriei poporului român - atât generaţiei de azi, cât şi celor viitoare, în scop de educare, cercetare, studiu şi informare.