Lansarea navetei Endeavour nu va putea avea loc mai devreme de sfârşitul săptămânii

Tehnicienii şi inginerii cercetează în continuare sursa problemei apărute vineri, cu câteva ore înainte de lansarea programată, la un termostat de la conducta de combustibil a navetei care nu funcţiona. Ei au început să testeze ansamblurile asociate termostatelor sâmbătă după-amiază şi au lucrat până târziu în noapte. Rezultatele testelor indică o problemă la o cutie de distribuţie a energiei, care va trebui înlocuită alături de orice alte echipamente afectate.

Această muncă nu va permite o încercare de lansare pentru luni, aşa cum se preconiza vineri.

Trebuie luaţi în vedere mai mulţi factori înainte de a putea stabili o nouă dată pentru lansare, însă acest lucru nu va fi posibil mai devreme de sfârşitul acestei săptămâni.

Cei şase astronauţi care vor fi la bordul navetei Endeavour în ultima sa misiune, de 14 zile, la Staţia Spaţială Internaţională (ISS), se întorc la Johnson Space Center al NASA din Houston pentru antrenament suplimentar înainte de următoarea încercare de lansare.

Lansarea navetei Endeavour pentru ultima sa misiune şi penultima misiune a unei navete spaţiale americane, înainte de retragerea acestora din circulaţie, urma să aibă loc vineri la Kennedy Space Center din Cape Canaveral, Florida, în prezenţa preşedintelui Barack Obama, care s-a oprit totuşi să viziteze baza.

După lansarea navetei Endeavour, ultimul zbor al unei navete spaţiale americane va fi efectuat de Atlantis, a cărei lansare este prevăzută pentru data de 28 iunie. După retragerea din circulaţie a navetelor americane - Discovery, Atlantis şi Endeavour -, SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru cel mai devreme 2016.

Echipajul de pe Endeavour include şase membri: comandantul Mark Kelly, copilotul Greg Johnson şi patru specialişti - Mike Finckle, Drew Feustel, Greg Chamitoff şi italianul Roberto Vittori de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Principalul obiectiv al acestui zbor este transportarea pe ISS a spectrometrului magnetic Alpha 2 (AMS), un modul experimental de fizică fundamentală, construit cu scopul de a descifra unele dintre cele mai mari mistere ale universului, precum existenţa antimateriei sau natura materiei negre, invizibile. Această materie formează circa 25% din masa universului.

Este pentru prima oară când un spectrometru magnetic va fi trimis în spaţiu.

AMS reprezintă fructul unei colaborări internaţionale, sub coordonarea profesorului Samuel Ting de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), laureat al premiului Nobel pentru fizică pe anul 1976 şi iniţiator al acestui proiect ştiinţific ce va fi transportat de naveta Endeavour.

Circa 60 de laboratoare din 16 ţări participă la acest proiect, principalele contribuţii fiind aduse de Statele Unite, Europa (Germania, Spania, Finlanda, Franţa, Olanda, Italia, Portugalia, Elveţia), China şi Taiwan.

Pe lângă AMS, naveta Endeavour va transporta modulul Express Logistic Carrier (ELC), care va fi ataşat permanent la ISS.

Endeavour, cea mai nouă dintre navetele americane, a fost lansată pentru prima oară în mai 1992 şi a fost construită pentru a înlocui naveta Challenger, distrusă în catastrofa din 1986.

NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule spaţiale, capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.

Agenţia spaţială rusă facturează NASA cu peste 50 de milioane de dolari pentru fiecare loc de la bordul capsulelor Soyuz. La bordul unei capsule Soyuz se pot îmbarca maximum trei astronauţi.

ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.