Laurence Tacou: Eleonora Cioran mi-a vândut manuscrisele pentru 36.000 de euro, în 2010

Acuzaţiile de furt şi escrocherie aduse în presă de Eleonora Cioran şi fiul ei, Şerban Stavrescu, faţă de Laurence Tacou şi Gina Puică, "pun în discuţie în mod grav onoarea şi reputaţia" celor dintâi, se arată în comunicatul semnat de Laurence Tacou şi Gina Puică, remis miercuri agenţiei MEDIAFAX.

Miercuri, Parchetul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a fost sesizat de realizatorul Sorin Ilieşiu în privinţa înstrăinării arhivei Emil Cioran de patrimoniul cultural al României. Marţi seară, la B1 TV, Eleonora Cioran a declarat că documentele şi manuscrisele lui Emil Cioran, pe care le moştenise de la soţul ei, Aurel Cioran, fratele scriitorului, i-au fost sustrase cel mai probabil de Laurence Tacou, cu complicitatea unei românce pe nume Gina Puică, care au avut acces anul trecut în locuinţa sa.

În comunicatul transmis de editorul francez, se precizează că Laurence Tacou a apărat drepturile Eleonorei Cioran asupra operei lui Emil Cioran şi că a aranjat ca aceasta să încaseze regulat drepturile de autor.

În cursul anului 2009, Eleonora Cioran i-a spus lui Tacou că doreşte să găsească un cumpărător pentru documente ale familiei pe care le deţinea - diverse manuscrise în limba română ale lui Cioran, precum şi documente personale ale scriitorului, precum diploma de bacalaureat, diploma de licenţă şi paşaportul.

Potrivit comunicatului, Eleonora Cioran i-a spus atunci editoarei că a încercat în zadar, timp de mulţi ani, să vândă acest ansamblu de manuscrise şi documente mai multor instituţii culturale româneşti, care i-ar fi refuzat însă oferta.

Astfel, ea i-a trimis o listă cu respectivele bunuri lui Laurence Tacou, care, la rândul ei, a transmis-o spre evaluare unor experţi de la Paris, ce au estimat că valoarea ansamblului nu depăşeşte 35.000 - 40.000 de euro, dat fiind că, pe de-o parte, erau documente în limba română, pentru care greu s-ar fi găsit un cumpărător în Franţa, şi pe de altă parte pentru că multe manuscrise erau incomplete.

Pe 10 august 2010, Eleonora Cioran, în prezenţa fiului său, Şerban Stavrescu, care dorea să vândă, fără întârziere, aceste bunuri pentru suma de 36.000 de euro, a semnat actul de vânzare pentru ansamblul documentelor în prezenţa a diverşi martori - printre care verişoarele sale şi asistenta ei, Popa Viorica. La cererea expresă a lui Stavrescu, Gina Puică şi Popa Viorica au semnat în calitate de martori documentul de vânzare în prealabil semnat de Eleonora Cioran, care cuprindea şi lista manuscriselor şi documentelor cedate.

Ansamblul documentelor şi manuscriselor a fost înmânat lui Laurence Tacou de Eleonora Cioran şi Şerban Stavrescu. Câteva dosare care conţineau corespondenţă, deşi fuseseră cumpărate, au fost lăsate la Eleonora Cioran. Sumele cerute de Eleonora Cioran i-au fost trimise acesteia prin virament bancar de la Paris.

Eleonora Cioran şi fiul său nu au făcut nicio reclamaţie de la momentul vânzării şi până la scoaterea la licitaţie a documentelor, pe 7 aprilie 2011, la Paris, unde obiectele aparţinând lui Emil Cioran au atins un preţ total record de 406.000 de euro (fără taxe), depăşind toate aşteptările "graţie pasiunii şi generozităţii cumpărătorului care s-a angajat public să le ofere Bibliotecii Academiei Române", se mai indică în comunicat.

De la momentul licitaţiei, Eleonora Cioran şi fiul său le acuză în mod deschis pe Laurence Tacou şi Gina Puică în presa - şi nu fără să se contrazică frecvent - de furt, escrocherie şi abuz de încredere.

Dacă vor continua cu acuzaţiile, Laurence Tacou şi Gina Puică îşi rezervă dreptul de a angaja împotriva acestora orice tip de acţiune în instanţă pentru restabilirea adevărului şi spălarea onoarei şi reputaţiei, se arată în încheierea comunicatului.

Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii casei Binoche şi Giquello de la Paris au precizat că au avut toate garanţiile în momentul în care au scos la vânzare manuscrisele lui Cioran, pe 7 aprilie.

În sesizarea către Parchet, Sorin Ilieşiu susţine că "dorinţa lui Emil Cioran a fost ca arhiva lui personală din perioada română a vieţii sale să fie donată Bibliotecii Astra din Sibiu. Acesta lucru l-am auzit, atât eu cât şi dl Gabriel Liiceanu, direct de la fratele lui Emil Cioran, Aurel Cioran, care urma să facă această donaţie spre sfârşitul vieţii, dar nu a mai apucat întrucât a decedat neaşteptat la 83 de ani, în 1977".