Lăzi, sigilii şi steaguri de breaslă din secolele XVII-XIX, expuse la Muzeul "Emil Sigerus" Sibiu

O expoziţie de lăzi, sigilii şi steaguri de breaslă din secolele XVII-XIX va fi deschisă, începând de vineri, la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească "Emil Sigerus" din Sibiu, în cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi centenarului unui străvechi obicei din Transilvania ,"Fuga Lolelor"

Urmărește
155 afișări

Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de reprezentanţii Complexului Naţional Muzeal "Astra" din Sibiu, expoziţia care va fi vernisată, vineri, la sediul muzeului din municipiul Sibiu, se intitulează "Parada Lolelor - 100 de ani" şi este organizată în colaborare cu Asociaţia "Breasla Lolelor" din Agnita, Primăria Agnita, Asociaţia Heimatortsgemeinchaft Agnetheln din Germania şi Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Expoziţia cuprinde bunuri de patrimoniu cu valoare muzeală - lăzi şi sigilii de breaslă din secolele XVII-XIX, provenite din colecţia Muzeului de Istorie «Valea Hârtibaciului» Agnita, steaguri de breaslă aparţinând Parohiei Evanghelice din Agnita, precum şi exponate ale Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească «Emil Sigerus»", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, tematica expoziţiei cuprinde segmente reprezentând istoricul obiceiului "Fuga Lolelor", practicat de locuitorii din Agnita, înmânarea lăzii de breaslă, desfăşurarea paradei şi rolul "Lolelor" în cadrul alaiului.

Expoziţia este completată prin imagini de arhivă, reconstituirea unui interior săsesc de secol XIX specific oraşului Agnita şi de replici ale elementelor paradei aparţinând Asociaţiei "Breasla Lolelor" din Agnita.

Potrivit organizatorilor, expoziţia face parte din manifestările dedicate împlinirii a o sută de ani de la reînvierea obiceiului, evenimente la care vor participa peste 200 de persoane din ţară şi Germania şi care urmează să aibă loc în localităţile Agnita, Marpod, Cincu şi Sibiu.

Obiceiul "Lolelor" îşi are originea în secolul al XVII-lea, când se practica nu doar în Transilvania, ci şi în localităţi din Austria, Elveţia şi Germania.

Există multe legende privind originea acestui obicei, cel mai probabil, însă, acesta este legat de tradiţia înmânării lăzilor de breaslă noilor conducători, acestea fiind păzite împotriva spiritelor rele de personaje mascate numite "Lole". În anul 1872, când Universitatea Săsească a desfiinţat breslele, obiceiul "Lolelor" a fost întrerupt.

În anul 1911, tradiţia a fost reînviată prin organizarea unei parade comune cu însemnele breslelor şi "Fuga Lolelor" pe străzile oraşului Agnita, pentru alungarea spiritelor rele.

Obiceiul a fost întrerupt din nou în 1941. În anul 2006 obiceiul a fost reluat, iar în 2007 a luat naştere Asociaţia "Breasla Lolelor" din Agnita cu rolul de a păstra şi de a promova această veche tradiţie.

În prezent, parada se desfăşoară pe străzile localităţii Agnita şi este condusă de breasla cizmarilor, urmată de breslele croitorilor, blănarilor, dogarilor şi personaje stranii, simbolice.

Costumul "Lolelor" este alcătuit dintr-o pânză albă pe care sunt cusute bucăţi de material negru cu elemente simbolice specifice fiecărei bresle. În mână, "Lolele" poartă un bici pe care, la un semn al căpeteniei, îl pocnesc pentru a alunga spiritele rele.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici