Lev Dodin: Iubesc teatrul deoarece rezultatul obţinut prin această artă este foarte curat

"Orice ar spune oamenii despre ei înşişi, reacţia lor la spectacolele mele este asemănătoare", a declarat Dodin, vineri, într-o conferinţă de presă.

"Italienii îmi spun că ei sunt mai vorbăreţi, japonezii se scuză că ei nu râd la spectacole serioase... dar, până la urmă, oamenii reacţionează în acelaşi mod, numai că, poate, americanii râd mai tare, iar englezii râd mai încet", a spus regizorul.

Dodin a spus că, totuşi, în Rusia, receptarea unor spectacole care tratează teme precum crimele stalinismului este mai tensionată, deoarece, în sală, există cu siguranţă oameni "cărora nu le face plăcere să vadă aşa ceva".

"Oamenii trebuie să se obişnuiască că se poate vorbi despre orice", a subliniat artistul.

Dodin a spus că spectacolul "Viaţă şi destin", cu care va avea trei reprezentaţii în cadrul Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa, este unul dintre cele mai bune spectacole ale Maly Teatr, instituţie pe care o conduce.

Romanul omonim, de Vassili Grossman, după care este montat spectacolul, a fost cenzurat şi confiscat de către regimul sovietic şi a fost publicat, la 20 de ani după ce a fost scris, în anii '80, în Elveţia.

"Romanul a avut un efect mai puternic asupra Uniunii Sovietice decât o bombă aruncată de americani pe teritoriul său", a povestit Dodin, care a povestit că a citit prima dată romanul la Helsinki şi a fost uimit de "concentrarea de adevăr". "Am fost uimit de faptul că istoria mea şi a voastră a putut fi concentrată într-un mod atât de limpede şi armonios", a mai mărturisit Dodin.

Pe lângă faptul că montează la Maly Teatr, Dodin predă la facultate, deoarece arta rusească "are nevoie de o rezervă tânără".

Dodin a spus că a dedicat un curs de cinci ani romanului "Viaţă şi destin", roman care "are de-a face cu istoria, conştiinţa de sine şi istoria literaturii ruse". Timp de cinci ani, studenţii lui Dodin au citit clasici ai literaturii, precum Soljeniţân, Pasternak, Orwell, dar au şi cercetat documente de arhivă.

Astfel, pentru o mai bună înţelegere a ororilor prezentate în roman, Dodin şi elevii săi au călătorit dincolo de cercul polar, unde au existat lagăre pentru persoane prigonite în timpul regimului sovietic.

"Am văzut acolo barăci... multe dintre aceste lucruri i-au şocat pe copii".

De asemenea, echipa de artişti şi Lev Dodin au făcut o incursiune în ororile nazismului, cu o vizită la fostul lagăr de la Auschwitz-Birkenau. Cu ajutorul guvernului polonez, aceştia au petrecut câteva nopţi în lagăr.

Citeşte mai multe...