Mircea Iorgulescu a murit în urma unui cancer.
Mircea Iorgulescu, născut în 23 august 1943, la Valea Călugărească, judeţul Prahova, a fost critic, istoric şi eseist literar. A absolvit Facultatea de limba şi literatura română a Universităţii Bucureşti în 1966. Între 1968 şi 1970, a fost redactor la ziarul Munca, iar în perioada 1971 – 1989, la România literară.
S-a stabilit la Paris în 1989. A făcut jurnalism radiofonic la RFI şi Radio Europa Liberă. A fost corespondent, redactor şi director adjunct al Serviciului românesc al postului Europa Liberă, între 1996 – 1999, în timp ce la RFI a fost colaborator permanent între 1989 şi 1992, în 1995 şi din 2000 până în 2008, când s-a pensionat, potrivit site-ului www.europalibera.org.
A debutat publicistic în 1964 în revista Albina, iar debutul literar s-a produs în 1966, în Revista nouă din Ploieşti. În 1974 a debutat şi editorial cu „Rondul de noapte” (Editura Cartea Românească, Bucureşti). Până la plecarea din ţară a mai publicat: „Al doilea rond” (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1976), „Scriitori tineri contemporani” (Editura Eminescu, Bucureşti, 1978; premiul Uniunii Scriitorilor), „Firescul ca excepţie” (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1979), „Critică şi angajare” (Editura Eminescu, Bucureşti, 1981), „Ceara şi sigiliul” (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1982; premiul Academiei Române), „Prezent” (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1985), „Spre alt Istrati” (Editura Minerva, Bucureşti, 1986) şi „Eseu despre lumea lui Caragiale” (Editura Cartea Românească, 1988).
În 1994 a apărut a doua ediţie din acest eseu, cu titlul original, interzis de cenzură, „Marea trăncăneală” (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti). Ediţia a treia a apărut în limba maghiară, la Editura Mentor din Târgu Mureş („A nagy zsibvasar”), iar a patra, în 2002, la Editura Compania din Bucureşti. În 2004 a publicat volumele „Celălalt Istrati” (Editura Polirom, Iaşi) şi „Tangenţiale” (Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti).
În 2001 a alcătuit şi îngrijit volumul de corespondenţă „Florin Mugur – Scrisori de la capătul zilelor”. A îngrijit şi ediţii din Dinicu Golescu, C. Dobrogeanu-Gherea şi Panait Istrati. De asemenea, a realizat antologiile „C. Dobrogeanu-Gherea interpretat de…” (Bucureşti, 1975) şi „Arhipelag. Proză scurtă contemporană” (Bucureşti, 1981). A colaborat la publicaţii precum România literară, Luceafărul, Ramuri, Ateneu, Convorbiri literare, Tribuna, Tomis, Dilema, 22, Cultura.
Un volum din emisiunile de convorbiri culturale de la Radio Europa Liberă a apărut la Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, în 2006, sub titlul „Convorbiri la sfârşit de secol”.