Litera, Polirom, Curtea Veche şi Humanitas domină piaţa de carte din România

Anul 2010 a fost, în general, unul profitabil pentru editurile din România, cel puţin aşa reiese din situaţiile financiare ale principalelor grupuri editoriale, publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Bilanţurile financiare ale societăţilor care au ca obiect de activitate editarea de carte arată, pe de o parte, o situaţie previzibilă şi echilibrată în cazul marilor edituri cu tradiţie, precum Polirom şi Humanitas, dar şi discrepanţe între cifra de afaceri foarte mare şi profitul mai mic - editura Litera - sau între cifra de afaceri mare şi pierderi - Editura Corint. Pe de altă parte, edituri mai mici, precum Art şi Paralela 45, au reuşit să se claseze pe primele locuri în privinţa profiturilor raportate anul trecut.

Grupul Litera a desfăşurat, anul trecut, activităţi de editare prin intermediul societăţii Editura Litera International SRL, care a înregistrat o cifră de afaceri de 42.818.731 de lei şi un profit de 428.702 lei.

Dan Vidraşcu, directorul general al grupului Litera, a declarat pentru MEDIAFAX că cifra de afaceri mare a editurii pe care o conduce se datorează diferitelor proiecte de carte pe care Litera le-a desfăşurat în 2010 împreună cu ziare şi reviste. Totodată, Dan Vidraşcu a explicat că, în cazul Litera International, ponderea proiectelor de chioşc în cifra de afaceri este de 65%, iar profitul mic realizat este o consecinţă a unor investiţii mari făcute în cursul anului trecut şi a unei creşteri a costurilor fixe, inclusiv a numărului de angajaţi.

Pe de altă parte, Editura Polirom SA, care înglobează editurile Polirom şi Cartea Românească, a avut, în 2010, o cifră de afaceri netă de 18.251.445 de lei. Editura ieşeană, condusă de Silviu Lupescu, a înregistrat şi un profit net de 924.062 de lei anul trecut.

Silviu Lupescu a declarat pentru MEDIAFAX că, în 2010, ţinta editurii Polirom nu a fost profitul, ci menţinerea unei cote de piaţă în condiţii de criză, atât printr-un număr mare de apariţii editoriale noi, cât şi printr-o politică de preţuri flexibilă. "Drept urmare, nu am făcut reduceri de personal, nici de fonduri destinate achiziţiei de noi copyright-uri", a spus Silviu Lupescu, precizând că "cifra de afaceri a rezultat exclusiv din vânzarea de carte prin sistemul de librării". "Nu am avut contracte de prestări servicii sau coeditare cu nici unul dintre cotidienele naţionale şi nici ediţii de chioşc. Vânzările de carte în colaborare cu Ziarul de Iaşi (cotidian local ) au avut o pondere nesemnificativă în cifra de afaceri (sub 1%)", a mai spus Lupescu.

Curtea Veche Publishing SRL, patronată de familia Arsene, a avut, anul trecut, o cifră de afaceri de 16.878.168 de lei şi un profit de 132.525 de lei. Potrivit lui Grigore Arsene, în cazul editurilor care au vândut anul trecut şi ediţii de chioşc - printre care şi Curtea Veche Publishing -, cifrele de afaceri sunt "uşor nerealiste". "Cifrele de afaceri sunt mai mari, în timp ce profiturile sunt mici", a explicat pentru MEDIAFAX Grigore Arsene, precizând că, în cazul proiectelor de chioşc, cărţile au tiraje mai mari, însă au preţuri mai mici.

În schimb, Grupul Corint a avut o cifră de afaceri totală de 16.637.373 de lei şi o pierdere netă de 47.130 de lei, prin patru societăţi din Teleorman care editează carte. Corint Serv SRL a avut o cifră de afaceri de 7.848.578 de lei şi un profit de 218.946 de lei, Leda Editserv SRL - o cifră de afaceri de 3.790.559 de lei şi un profit de 503.396 de lei, Corint Junior SRL - o cifră de afaceri de 3.615.118 lei şi o pierdere de 568.984 de lei, iar editura Runa SRL - o cifră de afaceri de 1.383.118 de lei şi o pierdere de 200.488 de lei.

Grupul Humanitas, condus de Gabriel Liiceanu, a avut, în 2010, o cifră de afaceri totală de 16.173.128 de lei şi un profit de 1.175.790 de lei, obţinute prin trei societăţi care au ca obiect de activitate editarea de carte. Astfel, Editura Humanitas SA a avut o cifră de afaceri de 12.624.650 de lei şi un profit de 306.352 lei, Humanitas Multimedia SRL - o cifră de afaceri de 1.092.071 lei şi un profit de 221.338 lei, în vreme ce Humanitas Fiction SRL a avut o cifră de afaceri de 2.456.407 lei şi un profit de 648.100 de lei.

În schimb, Grupul Editorial Art SRL a avut o cifră de afaceri netă de 13.405.014 de lei. Editura condusă de Dan Iacob, care editează, printre altele, şi manuale, a înregistrat anul trecut un profit de 2.770.624 de lei, cel mai mare profit în cazul editurilor, potrivit bilanţurilor depuse la Ministerul Finanţelor.

Pe de altă parte, grupul editorial Rao, prin activităţile sale care au ca obiect editarea de carte - Editura Rao SRL, Editura Enciclopedia Rao SRL şi Rao International Publishing Company SA -, a avut, anul trecut, o cifră de afaceri netă cumulată de 12.740.410 de lei şi un profit net de 609.345 de lei. Astfel, Editura Rao SRL a înregistrat o cifră de afaceri netă de 1.574.707 şi un profit de 349.484 de lei, în timp ce Editura Enciclopedia Rao SRL a avut o cifră de afaceri netă de 2.633.784 lei şi un profit de 609.345 de lei, iar Rao International Publishing Company SA a avut o cifră de afaceri netă de 8.531.919 lei şi un profit de 272.764 lei.

Şi Editura Paralela 45 SA a avut printre cele mai mari profituri anul trecut, respectiv 2.373.209 lei, în condiţiile în care a raportat o cifră de afaceri de 12.173.107 lei. Călin Vlasie, cel care conduce grupul din Piteşti, a declarat pentru MEDIAFAX că veniturile Editurii Paralela 45 provin exclusiv din editare de carte, fiind de două ori mai mari decât în 2007, anul de referinţă dinaintea debutului crizei economice. "Spre sfârşitul anului 2007, am luat în serios semnalele negative privind evoluţia economiei care veneau din State şi din Vest şi am luat măsuri drastice prin reducerea la jumătate a personalului şi prin concentrarea producţiei editoriale", a spus Călin Vlasie.

Pe de altă parte, Editura Teora SRL a avut o cifră de afaceri netă de 11.511.399 de lei şi un profit de 251.384 de lei, anul trecut, din activităţi de editare a cărţilor.

În schimb, grupul All, prin patru societăţi care au ca obiect de activitate exclusiv editarea de carte, a avut o cifră de afaceri netă totală de 6.949.485 de lei şi un profit net de 262.387 lei. Astfel, Editura All SRL a avut o cifră de afaceri de 3.328.503 lei şi un profit net de 313.948 de lei, Editura All Educational SRL - o cifră de afaceri de 1.361.167 de lei şi o pierdere netă de 51.561 de lei, Editura Allfa - o cifră de afaceri de 1.478.743 de lei şi un profit de 58.416 de lei, iar Helen Exley. Com SRL - cifră de afaceri de 781.072 lei şi un profit de 82.218 de lei.

Mihai Penescu, directorul editurii All, a declarat pentru MEDIAFAX că grupul All nu a derulat deloc proiecte editoriale de chioşc. "Sunt unele edituri, aşa-zise de mijloc, care şi-au mărit foarte mult volumele prin intermediul ziarelor. All şi Humanitas cred că sunt singurele edituri care nu lucrează deloc cu ziarele (pentru proiecte "de chioşc", n.r.)", a spus Penescu.

Anul trecut a fost unul bun şi pentru grupul Trei, care a avut o cifră de afaceri cumulată de 5.648.432 de lei şi un profit de 1.029.713 de lei. Concret, Editura Trei SRL a avut o cifră de afaceri de 5.253.234 de lei şi un profit de 1.029.713 de lei, Pandora Publishing SRL - o cifră de afaceri de 261.166 de lei şi un profit de 152.398 de leu şi Lifestyle Publishing House SRL - o cifră de afaceri de 134.032 de lei şi profit de 64.546 de lei.

Totodată, Nemira Publishing House SRL a avut o cifră de afaceri netă de 5.193.349 de lei şi un profit de 85.693 de lei, anul trecut, din editarea de carte.

Dacă 2010 a fost, în general, un an profitabil pentru editurile din România, în aceeaşi perioadă, piaţa de carte autohtonă şi-a continuat trendul descendent. Astfel, piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste, n.r.), este estimată la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat într-un comunicat remis MEDIAFAX, în 9 ianuarie, de reţeaua de librării Diverta. Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro, mai spunea, la momentul respectiv, Diverta.

Pentru 2011, Diverta estima la momentul respectiv o menţinere a pieţei sau cel mult o uşoară creştere cu câteva procente pentru ultima parte a anului în curs.

Pe de altă parte, principalele asociaţii de editori - Asociaţia Editorilor din România (AER) şi Uniunea Editorilor din România (UER) - nu deţin date exacte referitoare la dimensiunile pieţei de carte din România.

Totuşi, Mihai Penescu, preşedintele UER şi directorul editurii All, estimează o cifră apropiată de cea avansată de Diverta - respectiv circa 120 de milioane de euro (inclusiv ediţiile de chioşc), declarând pentru MEDIAFAX că la această sumă s-ar adăuga rabatul mediu de 40% practicat de librării. Mihai Penescu a mai spus că piaţa de carte nu şi-a revenit anul trecut, ci chiar "a îngheţat" în perioada mai - iulie. Situaţia a venit în continuarea celei din 2009, când piaţa de carte a scăzut cu 30-40%, "pe fondul fenomenului de criză", a tăierii salariilor bugetarilor şi a eliminării fondurilor pe care Ministerul Educaţiei şi Ministerul Culturii le alocau pentru cumpărarea de carte.

Totodată, Penescu crede că anul trecut s-au publicat circa 17.000 de titluri de carte. "Este o cifră foarte mare pentru România, însă cifra include tot ce se publică, inclusiv tirajele foarte mici de 100 de exemplare, care nu se distribuie nicăieri", a mai spus Penescu.

Pe de altă parte, Grigore Arsene, preşedintele AER şi director al Curtea Veche Publishing, a declarat pentru MEDIAFAX că, din punctul său de vedere, "mai avem mult până să putem spune că este una dezvoltată": "Câteva dintre cele mai evidente dovezi ar fi cifrele de afaceri şi profiturile foarte mici ale editurilor, ritmul relativ lent de publicare a cărţilor, prezenţa foarte scăzută a publicului la târgurile de carte, necesitatea publicării cărţilor în ediţie de chioşc". El a precizat că "mai mult de jumătate dintre românii care citesc îşi cumpără cărţile împreună cu ziare sau reviste". "Editurile din România, la fel ca cele din Spania sau Italia, preferă să publice volume în ediţii de chioşc pentru a face cărţile accesibile publicului larg. De ce? Pentru că interesul pentru cărţi este scăzut, posibilităţile financiare sunt limitate, iar numărul librăriilor foarte mic (sub 300 de librării în toată ţara înainte de începerea crizei economice)", a mai spus Grigore Arsene.

Totodată, potrivit lui Arsene, "vânzările pe cap de locuitor sunt cu siguranţă mai mici decât cele din alte state europene, unde şi târgurile de carte atrag un public mult mai numeros decât în România". "Dacă e să dăm crezare studiului despre obiceiurile de lectură făcut de IRES în 2011, doar 1 din 5 cititori cumpără anual peste 10 cărţi, iar aproape 40% dintre ei nu cumpără niciodată cărţi sau cumpără mai puţin de o carte pe an. Dintre cei care achiziţionează cărţi, 12% cheltuiesc anual sub 50 lei , 26% între 51 şi 100 lei şi doar 5% peste 1.000 lei", a mai spus Arsene.

Criza industriei editoriale româneşti se va adânci în 2011, crede şi Călin Vlasie, directorul editurii Paralela 45. Potrivit lui Vlasie, discrepanţele în privinţa profiturilor şi cifrelor de afaceri înregistrate de edituri anul trecut au mai multe explicaţii, dar cea mai importantă ar fi aceea că editurile funcţionează în aceeaşi piaţă care a ieşit din recesiune, dar nu şi din criză. "Din analiza pe mai mulţi ani anteriori, dinainte şi de la debutul crizei economice, se constată o creştere mai mult decât îngrijorătoare a datoriilor acumulate de edituri, cu mult peste nivelul creanţelor şi al profiturilor nete, ceea ce mă face să cred că, în 2011, criza industriei editoriale româneşti se va adânci. Încă din 2009, dacă analizăm bilanţurile anuale, se constată o repoziţionare a principalilor actori ai pieţei editoriale", a mai spus Călin Vlasie.

Material de Madalina Cerban şi Oana Ghita, madalina.cerban@mediafax.ro,oana.ghita@mediafax.ro