"Lolita" de Nabokov şi "Aleph" de Borges, într-o nouă colecţie Polirom

Din cauza subiectului său extrem de şocant - pasiunea morbidă a unui bărbat matur pentru o fetiţă de doisprezece ani, romanul "Lolita" a fost respins de editori, fiind publicat în Statele Unite ale Americii abia după apariţia în Franţa. Construit pe schema mitologică a povestirilor cu fauni şi nimfe, "Lolita" este însă, înainte de toate, un poem de dragoste închinat limbii engleze şi posibilităţilor sale expresive.

Poveste a iubirii obsesive şi blestemate a lui Humbert Humbert pentru nimfeta Dolores Haze, capodopera lui Vladimir Nabokov a fost, pe rând, carte interzisă, roman scandalos, obiect de cult, pentru a deveni apoi un roman clasic al secolului al XX-lea. Cartea a stat la baza a două celebre ecranizări, prima în regia lui Stanley Kubrik, cu James Mason în rolul principal, a doua sub bagheta regizorală a lui Adrian Lyne, cu Jeremy Irons în rolul lui Humbert Humbert.

Povestirile fantastice ale lui Borges, călătoriile sale în timp, artificiile stilului său ermetic şi calculat au schimbat faţa prozei moderne. Aşa cum "Aleph" este punctul ce conţine întregul univers, universul literar borgesian se regăseşte în această carte esenţială: oglinzi, labirinturi, vise, biblioteci infinite, cuţitari gaucho, tigri transparenţi sunt teme şi motive la care autorul se întoarce mereu pentru a demonstra ceea ce a susţinut întotdeauna, că lumea este o carte ce se rescrie la infinit.

O altă carte care face parte din colecţie este "Cititorul", de Bernhard Schlink. Volumul este tulburătoarea poveste a unei iubiri neobişnuite, dintre un adolescent şi o femeie cu douăzeci de ani mai în vârstă. Povestea lor se întrerupe, dar se reia neaşteptat după câţiva ani, când tânărul, acum student, îşi regăseşte iubita de altădată judecată pentru faptele comise pe vremea când era supraveghetoare într-un lagăr SS din apropierea Cracoviei.

Romanul a inspirat o ecranizare de succes (cu Ralph Fiennes şi Kate Winslet în rolurile principale), care a fost de cinci ori nominalizată la Oscar şi la premiile BAFTA şi a câştigat un Glob de Aur.

Cartea care completează până în prezent seria, "Întoarcerea huliganului", de Norman Manea, a primit premiul Médicis Etranger pe 2006. Revenirea după mai bine de un deceniu de exil într-o Românie pe care o părăsise atunci când îi părea că situaţia nu mai poate fi îndurată nicicum, că aerul devenise de nerespirat, iar viaţa, un coşmar cotidian îi oferă autorului prilejul de a scrie un roman profund autobiografic, o mărturie cutremurătoare despre ororile istoriei, despre totalitarisme şi tragediile individuale sau colective cărora acestea le-au dat naştere. O carte gravă, tensionată, impresionantă şi complexă, rememorând destinul împovărat de suferinţe al Europei de Est din secolul trecut şi care a fost întîm-pinată cu aprecieri unanime încă de la apariţia sa în numeroasele ţări în care a fost tradusă. Cartea este considerată una dintre capodoperele importante ale literaturii contemporane române şi universale.

În aceeaşi colecţie sunt în pregătire următoarele volume: "Să cunoşti o femeie", de Amos Oz, "Complexul lui Portnoy", de Philip Roth, "Cu să uiţi o femeie", de Dan Lungu, "Jucătorul", de F.M. Dostoievski, "Pădurea norvegiană", de Haruki Murakami, "Inocentul", de Ian McEwan, şi "Cruciada copiilor", de Florina Ilis.