Lucian Pintilie: Este o lipsă de emoţie în filmul românesc

La finalul proiecţiei filmului "Balanţa", care a avut loc la Cinema "Florin Piersic" din Cluj-Napoca, a mai fost prezentat un fragment dintr-un interviu video acordat de Lucian Pintilie revistei Cahiers du Cinema. În acest interviu, Pintilie remarcă faptul că şansa cinematografiei noi ar fi "să profite de sărăcie". "Putem face filme cu preţuri mici", spune el, în acelaşi interviu.

La discuţia cu spectatorii, joi, la Cinema "Florin Piersic", regizorul a dezvoltat această idee. "Filmul românesc poate să se impună doar prin capodopere", a spus Pintilie, dând ca exemple peliculele "Moartea domnului Lăzărescu" de Cristi Puiu şi cea de-a doua parte a filmului "Poliţist, adjectiv" de Corneliu Porumboiu. Despre această parte a filmului lui Porumboiu, Pintilie a spus că este "o lecţie de cinema" şi "să ia copiii DVD-ul cu ei la şcoală".

În privinţa filmelor sale, Pintilie a spus că interesul publicului pentru ele a scăzut în măsura în care a crescut interesul criticii. "Am din nou speranţa că pot face filme neaşteptate pentru publicul care mă iubeşte", a spus Pintilie. Despre "Balanţa", acesta a spus că este primul său film "făcut în libertate". "Filmul de aici este simpatic şi popular", a declarat regizorul, îndemnând spectatorii să îi vadă şi restul filmelor, pentru a afla cum "s-a pierdut" şi "cum s-a regăsit" artistul.

Întrebat ce l-a făcut să îşi păstreze forţa convingerilor, Pintilie a spus că, probabil, depărtarea de ţară. "Eu am stat afară, nu în România. Eu am stat afară, pentru că am fost dat afară", a declarat regizorul. "În România, furia şi întunecarea mea ar fi fost mai greu de stăpânit (...), nestând aici, am avut un fel de exil regal care m-a şi umilit într-un fel. Pe de o parte, îmi dădea o mare senzaţie de bucurie şi forţă, dar în alt fel mă umilea", a adăugat regizorul. "Dacă ar fi să reiau toată activitatea mea cu aceste avantaje, tot aşa aş face-o, pentru că acest lucru mi-a dat posibilitatea să spun nişte lucruri pe care nu le spunea nimeni. Am făcut bine sau nu am făcut bine? Ştiu că am făcut bine, dar nu pot să nu recunosc că am avut un regim special pe care mi l-am făcut singur", a încheiat Lucian Pintilie.

Pe de altă parte, directorul artistic al TIFF, Mihai Chirilov, a declarat că ar putea spune oricând că "Balanţa", cu Maia Morgenstern şi Răzvan Vasilescu în rolurile principale, este cel mai bun film românesc al tuturor timpurilor. De altfel, acesta a spus că a văzut filmul de 11 ori, prima dată stând la coadă să îl vadă de trei ori în aceeaşi zi.

Amuzant şi caustic, Pintilie a cucerit publicul de la Cinematograful "Florin Piersic". Când unul dintre spectatorii care i s-au adresat i-a spus că este fiul unor foşti membri ai Securităţii, Pintilie a oftat amuzat: "Este seara mărturisirilor".

Lucian Pintilie s-a născut pe 9 noiembrie 1933, la Tarutina, în sudul Basarabiei. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti, secţia Regie Teatru, Pintilie s-a lansat la Teatrul Bulandra, unde a montat o serie de spectacole memorabile, precum "Copiii soarelui" (1961), "Proştii sub clar de lună" (1962), "Biedermann şi incendiatorii" (1964), "Inima mea e pe înălţimi" (1964), "D'ale carnavalului" (1966), în care Toma Caragiu şi Marin Moraru fac roluri de senzaţie, sau "Revizorul" (1972), interzis de cenzură după a treia reprezentaţie.

Ca regizor de film, Pintilie s-a remarcat printr-un stil curajos, sarcastic, având o viziune extrem de critică asupra lumii, operele sale provocând deseori controverse sau cucerind pe loc audienţa şi critica.

Debutul său în regia de film, "Duminica la ora 6" (1965), o puternică poveste de dragoste avându-i în rolurile principale pe Irina Petrescu şi Dan Nuţu, este unul dintre filmele care au marcat naşterea cinematografului românesc modern.

Cel de-al doilea lungmetraj din cariera reputatului regizor, "Reconstituirea" (1971), un clasic al istoriei filmului românesc, rămâne în mod cert unul dintre lungmetrajele cele mai reprezentative pentru cariera lui Pintilie şi, totodată, cel care i-a adus consacrarea definitivă. Filmul narează povestea reconstituirii unui incident banal, o bătaie între doi tineri (interpretaţi de George Mihăiţă şi Vladimir Găitan), întreprinsă de Miliţie, care se transformă într-o crimă. Subiectul şi abordarea regizorală, extrem de curajoase pentru acea vreme, au făcut ca filmul să fie interzis de regimul comunist.

"Salonul numărul 6" (1978), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1982), "Balanţa" (1992), "O vară de neuitat" (1994), "Prea târziu" (1996), "Terminus Paradis" (1998), "După-amiaza unui torţionar" (2001), "Niki Ardelean, colonel în rezervă" (2003) sunt alte câteva titluri de valoare care se regăsesc în filmografia marelui cineast.

Cel mai recent film semnat Lucian Pintilie, mediumetrajul "Tertium non datur" (2006), adaptare a unei nuvele de Vasile Voiculescu, o peliculă stranie şi intensă, are o distribuţie în care se regăsesc actori importanţi din toate generaţiile: de la Victor Rebengiuc şi Cornel Scripcaru la Bogdan Stanoevici, Gabriel Spahiu, Tudor Aaron Istodor şi Toma Cuzin.

Pe plan internaţional, regizorul s-a făcut remarcat în special cu peliculele "Balanţa" (1992), cu Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc şi Maia Morgenstern - a cărei interpretare a fost răsplătită cu premiul Academiei de Film Europene pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal, în 1993, "O vară de neuitat" (1994), cu celebra actriţă Kristin Scott Thomas în rolul principal, prezentat în competiţia Festivalului de Film de la Cannes în 1994, "Prea târziu", nominalizat la Palme d'Or în 1996, "Terminus Paradis", distins cu premiul special al juriului la Cannes în 1998, "După-amiaza unui torţionar" (2001), prezent şi el în competiţia Festivalului de la Cannes.

Pentru întreaga operă şi contribuţia adusă cinematografiei româneşti, Lucian Pintilie a fost distins, în 2007, cu un trofeu Gopo.

Cea de-a zecea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) are loc în perioada 3 - 12 iunie, la Cluj-Napoca, şi între 15 şi 19 iunie, la Sibiu.