Lucian Vasilescu, editorialist MEDIAFAX: Blowinʼ in the Wind – în aşteptarea zilei când România va fi, într-adevăr, guvernată

Cu mai mulţi ani în urmă, prim-ministrul de la acea vreme împroşca microfoanele jurnaliştilor prezenţi la o conferinţă de presă cu informaţia conform căreia economia României „duduie” („duduia”, adică). Fix în acel moment, însă, biata noastră economie pica drept în cap din înaltul unei grave crize economice.

Anul acesta, Ministerul Educaţiei a comis un comunicat de presă urmare a publicării studiului PISA (Programme for International Student Assessment). Studiul cu pricina este realizat de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) şi evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul perioadei de educaţie obligatorie, la vârsta de 15 ani, deţin competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.

Conform studiului, rezultatele elevilor români sunt, la nivel european, pe unul dintre ultimele trei locuri, alături de Cipru şi Bulgaria, dar şi în ultima treime la nivelul celor 72 de ţări evaluate. Ei bine, Ministerul Educaţiei a lansat un comunicat prin care sărbătorea „îmbunătăţirea semnificativă” a performanţelor elevilor români. Îmbunătăţire semnificativă înseamnă că patru elevi români din zece nu sunt în stare, la 15 ani, să priceapă un text scris, ceea ce se numeşte analfabetism funcţional. 40% dintre viitorii adulţi români sunt analfabeţi funcţional. Un motiv de mare bucurie şi de mândrie naţională.

Recent, campania de subscripţie publică pentru achiziţionarea sculpturii Cuminţenia Pământului s-a dovedit a fi un eşec lamentabil. Aşa cum şi era de aşteptat, de altfel. Adică s-au strâns 1 milion de euro din 6 milioane cât era obiectivul campaniei. Reacţia ministerială faţă de acest rezultat penibil a fost: campania de donaţii pentru achiziţionarea operei Cuminţenia Pământului a lui Constantin Brâncuşi a fost „un succes”.

Asta vine cam aşa: anunţi cu surle şi trâmbiţe că pleci într-o călătorie în jurul lumii şi te dai cu proiectul tău pe la ziare şi pe la televiziuni şi chiar pleci în jurul lumii, dar ajungi doar la Sascut (să zicem) şi iar chemi presa şi-i spui că ce succes răsunător a avut călătoria ta în jurul lumii.

Ceva, parcă, nu se potriveşte prea bine aici. Şi nu se potriveşte de vreo 27 de ani.

România va fi cu adevărat guvernată atunci când onor guvernanţii vor şti să discearnă între eşec şi succes. Atunci când vor fi capabili să recunoască eşecul şi să şi-l asume. Atunci când vor pricepe că spoiala declaraţiilor n-are cum drege o realitate (din ce în ce mai) jerpelită. Atunci când vor pricepe că evaluarea unui guvern se face prin măsurarea unor rezultate, nu prin declamarea de declaraţii aflate într-o relaţie oximoronică în raport cu realitatea. Sau atunci când aceiaşi onor guvernanţi vor băga de seamă că, deşi 40% dintre români nu înţeleg ce le spun ei (conform studiului citat anterior), mai sunt încă 60% care pricep. Ce-i drept, de votat votează 40%. Sau o fi doar o coincidenţă.