Lucrările lui Klimt de la Peleş, expuse din septembrie

Expoziţia "Gustav Klimt şi Kunstlerkompanie", cuprinzând lucrările realizate la comanda regelui Carol de tinerii pictori vienezi Gustav Klimt, Ernst Klimt şi Franz Matsch, va fi prezentată în perioada 15 septembrie - 15 decembrie la Castelul Peleş.

Urmărește
549 afișări
Imaginea articolului Lucrările lui Klimt de la Peleş, expuse din septembrie

Lucrările lui Klimt de la Peleş, expuse din septembrie (Imagine: Adrian Lupea/Mediafax Foto)

Castelul Peleş se constituie în cel mai important depozitar din România al creaţiei lui Gustav Klimt, de la naşterea căruia s-au sărbătorit 150 de ani pe 14 iulie, se arată pe site-ul muzeului.

Lucrări aflate şi astăzi la Peleş au fost realizate în intervalul 1883 - 1886, la comanda regelui Carol I, de tinerii pictori vienezi Gustav Klimt, Ernst Klimt şi Franz Matsch, în atelierul Künstler-Compagnie.

Acestea pot fi grupate în trei categorii distincte: Galeria de strămoşi a Castelului Peleş, strămoşii regelui, din Casa de Hohenzollern, copiile după opere de mari maeştri şi opere originale aflate în Sala de teatru şi pe plafonul Scării de onoare. Toate acestea vor fi expuse începând cu luna septembrie în sălile de expoziţie ale Castelului Peleş.

Künstler-Compagnie a fost un atelier de pictură, activ între anii 1879 - 1892, satisfăcând comenzi de decoraţie a unor edificii private şi publice, pe tot cuprinsul Imperiului Austro-Ungar şi în afara graniţelor lui. La cinci ani de la fondarea acestuia, în anul 1883, cei trei artişti primesc prima mare comandă. Lucrarea consta în ilustrarea a trei programe tematice, destinate decorării reşedinţei de la Sinaia a regelui României. Tinerii pictori executaseră între 1879 - 1883 alte două comenzi importante pentru marele şantier vienez Ringstrasse, în colaborare cu foştii lor profesori de la Kunstgewerbeschule.

Începând cu anul 1886, compania va fi angajată pentru ample proiecte de decoraţie, Hermesvilla (proprietatea împărătesei Elisabeta de Habsburg) şi edificii monumentale de pe Ringstrasse, Burgtheater, Kunsthistorisches Museum etc.

Realizarea unor opere de artă în colaborare, în atelier, ridică cel puţin o întrebare: care a fost rolul fiecăruia dintre fraţii Klimt? După cum indică Gerbert Giese, Ernst pare a fi jucat un rol subordonat, cel puţin pentru început, în relaţia cu colegii săi, din cauza vârstei. I se repartiza, astfel, realizarea ancadramentelor de compoziţii şi a fundalurilor, există şi excepţii după cum se pot vedea. Gustav Klimt şi Franz Matsch elaborau fiecare câte un proiect privitor la lucrarea ce le era comandată. Mapele de schiţe pictate şi acuarelele erau supuse analizei şi opţiunii comanditarului, care alegea fie o soluţie individuală, fie una intermediară, ce combina ambele proiecte. Este de presupus că aşa s-a întâmplat şi în cazul comenzilor făcute de suveranul român şi în acest sens ar fi interesant de identificat schiţele pregătitoare pentru decoraţia de la Peleş.

În ceea ce priveşte mărturiile precise privitoare la comandă, singurele găsite până în momentul de faţă sunt trei documente. Este vorba în primul rând de o chitanţă semnată de Joseph Kott referitoare la realizarea, de către acesta, a decoraţiei micului teatru: friza şi pictura de plafon şi o serie de copii pentru Marele salon, picturi pentru care J. Kott a primit suma de 1.886 de florini. Având în vedere faptul că decoraţia Sălii de teatru a fost realizată, conform semnăturilor de pe lucrări, de Gustav Klimt şi de Franz Matsch, este plauzibil ca, într-o primă etapă, Künstler-Compagnie să fi lucrat cu firma lui Joseph Kott. Acestui document i se adaugă alte două chitanţe vamale, dovedind faptul că Gustav Klimt şi Franz Matsch, în 1885, şi Ernst Klimt, în 1886, depuneau la punctul vamal al unei gări din Viena lăzi cu tablouri pentru a fi expediate la Castelul Peleş.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici