Mai multe organizaţii media solicită Guvernului începerea discuţiilor privind criza din mass-media

Organizaţiile semnatare sunt:

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind,

Patronatul Presei din România ROMEDIA,

Asociaţia Patronală a Editorilor Locali - APEL,

Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR),

ziarele Bursa şi Ziua,

Federaţia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune,

Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din România,

Sindicatul Lucrătorilor din Edituri şi Tipografii,

Societatea Ziariştilor din România,

Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti şi Asociaţia Profesională Mass-Media,

Edituri şi Tipografii.

Aceştia motivează cererea adresată Guvernului prin faptul că "vânzările în presa scrisă s-au redus cu 30% faţă de media anului trecut", "peste 1000 de angajaţi şi-au pierdut locurile de muncă", "disponibilul pentru bugetele de reclamă s-a înjumătăţit", discuţiile dintre Comitetul Anticriză pentru Mass-Media şi Ministerul Finanţelor Publice, iniţiate în primăvara acestui an, nu au avut nici un rezultat" şi "criza economică a obturat accesul publicului la informaţie".

"Presa a reacţionat deja la situaţia de criză: câteva zeci de publicaţii au dispărut; cotidianele centrale şi-au diminuat paginile la 50%; personalul angajat în mass-media a scăzut îngrijorător; tichetele de masă au fost eliminate; salariile au fost reduse drastic (în unele instituţii de presă, salariile au scăzut cu 50%). În pofida restructurării, căderea industriei media continuă", potrivit organizaţiilor.

"Combinată cu diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi cu amplificarea şomajului, degradarea industriei media conduce la restricţionarea accesului publicului la informaţie. Iar accesul neîngrădit la informaţie este trăsătura definitorie a oricărui regim democratic", spun organizaţiile media.

Organizaţiile semnatare susţin că "pentru restaurarea democraţiei prin sprijinirea industriei mass-media este nevoie de o decizie politică".

"Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii aplicării fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de ziarist (care se aplică în mod uzual la nivelul Uniunii Europene), în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă", informează organizaţiile.

"În absenţa acestor măsuri, presa nu va dispărea, însă vor rezista numai marile trusturi de presă finanţate de grupurile industriale ori politice pe lângă care funcţionează. Din nefericire, cea eliminată va fi presa independentă şi, odată cu această eliminare, accesul publicului la informaţie obiectivă va dispărea", mai arată acestea.