Manuscrisul cu scenariul filmului "Dispreţul", de Jean-Luc Godard, vândut cu 144.300 de euro

Acest document datând din 1963 era estimat la un preţ cuprins în intervalul 60.000 - 80.000 de euro.

Trei colecţionari - doi francezi şi un american - se aflau în cursa pentru achiziţionarea acestui manuscris inedit al scenariului "Dispreţul", un film legendar din anii '60, care i-a reunit pe marele ecran pe Brigitte Bardot şi Michel Piccoli, sub bagheta regizorală a lui Jean-Luc Godard. Filmul a fost adaptat după romanul omonim al lui Alberto Moravia, publicat în 1954.

Unul dintre cei doi colecţionari francezi a câştigat în cele din urmă această licitaţie.

Celelalte copii cunoscute până acum, conţinând sinopsisul şi scenariul pentru "Dispreţul", sunt dactilografiate. Documentul vândut marţi la Paris este, deci, un manuscris unic. El conţine 59 de pagini scrise de mână de Jean-Luc Godard şi include note scrise de mână de Alberto Moravia, Fritz Lang, Michel Piccoli, Jack Palance şi Brigitte Bardot.

Manuscrisul a aparţinut fotografului actriţei Brigitte Bardot, Ghislain (Jicky) Dussart, care a realizat un reportaj despre acest lungmetraj chiar în timpul filmărilor.

"Dispreţul" marchează sfârşitul cinema-ului clasic şi apariţia unor noi forme revoluţionare de exprimare în cinematografia franceză. În acest film, scenaristul parizian Paul Javal (Michel Piccoli) şi soţia lui Camille (Brigitte Bardot) îl însoţesc pe Fritz Lang, interpretul producătorului de film american Jeremy Prokosch, pe platourile din Capri unde se filmează lungmetrajul "Ulysse".

În timpul sejurului lor, Paul îl lasă pe bogatul şi seducătorul Jeremy singur cu Camille, deşi aceasta insistase să rămână alături de soţul ei. Înşelându-se în legătură cu intenţiile reale ale soţului ei, Camille îşi imaginează că acesta o împinge în patul producătorului american pentru a obţine contractul de rescriere a scenariului filmului. De aici apar o serie de neînţelegeri, dispreţul, iar cuplul lor se destramă.

Jean-Luc Godard este renumit pentru ideile sale comuniste şi pentru faptul că a avut mereu o părere proastă despre Statele Unite ale Americii şi despre Hollywood. Deşi filmul său "Cu sufletul la gură/ A bout de souffle" (1960) a devenit un clasic şi l-a făcut celebru, transformându-l pe regizor într-unul din promotorii Noului val cinematografic francez, Godard a refuzat constant ofertele marilor studiouri şi a făcut aproape toate cele 70 de filme ale sale din bani puţini, în limba sa maternă.

Regizorul franco-elveţian Jean-Luc Godard, unul dintre pionierii Noului val cinematografic francez, apărut la sfârşitul anilor '50 - '60, a fost recompensat, de-a lungul carierei sale, cu numeroase premii, printre care Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin, pentru "Alphaville, une étrange aventure de Lemmy Caution" (1965), Ursul de Argint, pentru " Une femme est une femme" (1961), un premiu César onorific în 1998, un premiu pentru întreaga carieră din partea Academiei de film europene, în 2007, şi un premiu Oscar onorific în 2011.