Marga e de acord cu Merkel: Nici Iisus din Nazaret nu a fost apolitic

Marga rezumă în cadrul publicaţiei citate 12 puncte care structurează planurile sale pentru ICR şi precizează că a ales această formă de a le comunica întrucât, pentru moment, se află în Germania, pentru a pregăti tipărirea unui volum personal, în traducere.

Potrivit textului publicat, prima prioritate a lui Marga vizează necesitatea ca ICR să aibă ca scop major producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, accentul urmând a se muta pe articularea proiectelor corespunzătoare, în locul actualei stagnări a dezbaterii.

Pe de altă parte, Marga spune că ICR va cultiva memoria trecutului, va contribui la rezolvarea problemelor prezentului şi va prefigura şi pregăti viitorul, el criticând "înţelegerea restrictivă şi caducă a culturii şi civilizaţiei", prezentă în documentele de până acum ale instituţiei.

"ICR s-a preocupat, în ultimii ani, să etaleze noi experimente, dar eşecurile nu sunt mai puţine decât reuşitele. Atunci când este vorba despre reprezentarea culturii naţionale, ICR trebuie să pună în prim plan iniţiativele culturale reuşite, operele validate, autorii care au creat efectiv momente istorice, iar toate acestea există în România. O schimbare de accent, în favoarea operelor validate, este indispensabilă dacă vrem să asigurăm prestigiu cultural ţării noastre", mai arată Marga.

Noul preşedinte consideră, de asemenea, că ICR trebuie să pună accentul pe valorarea operei, considerând că afinităţile, afilierile, vârsta sau alte considerente nu dispensează pe cineva de înfruntarea întrebării privind opera proprie şi valoarea acesteia.

Marga precizează că ICR trebuie să încurajeze, stimuleze şi sprijine creaţia unor personalităţi care au oferit deja o garanţie a succesului întreprinderii lor culturale, apreciind că trebuie pus capăt risipei resurselor pe improvizaţii şi aranjamente subiective.

În cadrul consideraţiilor sale despre viitorul ICR, Marga precizează că Institutul trebuie să cultivave un pluralism sănătos, ferindu-se de parti pris-uri.

În acest context, Marga afirmă că un om poate fi apartinic, dar nu poate fi apolitic, şi se declară de acord cu observaţia unei "contemporane (Angela Markel, n.r.) potrivit căreia «nici Iisus din Nazaret nu a fost apolitic»".

"Cultura este plasată, inevitabil, în mediul intereselor economice şi politice. Fiecare om de cultură îmbrăţişează un ideal de umanitate, cu toate implicaţiile civice, morale, politice de neocolit. Poţi să nu aparţii niciunui partid (să fii, deci, apartinic), dar nu poţi fi apolitic. Rămâne valabil ceea ce o contemporană spunea: «nici Iisus din Nazaret nu a fost apolitic», căci, în sublimele sale spuse era un proiect de umanitate", mai arată Marga.