Marii favoriţi pentru premiul Nobel pentru literatură: Aleksievici, Wa Thing'o şi Murakami

Anunţul oficial va fi făcut la ora 11.00 GMT (14.00 ora României, n.r.) şi este foarte dificil de ghicit numele scriitorului sau al scriitoarei care va câştiga Nobelul pentru literatură din acest an. În 2013, laureata acestui premiu prestigios a fost scriitoarea canadiană Alice Munro.

"După multe săptămâni de speculaţii, dintr-o dată, anumite nume revin în atenţie mai mult decât altele. În acest an, Ngugi wa Thing'o este unul dintre aceste nume", afirmă Jessika Gedin, o jurnalistă de la postul de televiziune public suedez SVT, prezentatoare a popularei emisiuni culturale "Babel".

Dar nici ea nu poate să descifreze misterul care înconjoară dezbaterile Academiei regale de ştiinţe din Suedia, instituţia care decernează premiul.

Pe blogul său, secretarul instituţiei, Peter Englund, a publicat marţi o fotografie cu maiestuoasa sală de unde va anunţa numele laureatului din acest an. "Pregătirile sunt în toi", se afirmă în mesajul care însoţeşte fotografia.

Dintre cele 201 candidaturi propuse Academiei în acest an, cinci au fost reţinute. Membrii juriului, care au primit sarcina de a citi cu atenţie operele celor cinci autori, au recurs în mod tradiţional la tot felul de stratageme pentru a păstra secretă lista finaliştilor.

Continentul african reprezintă "ruda săraca" - doar patru autori au fost recompensaţi de la înfiinţarea premiului, iar cel mai recent a fost premiat sud-africanul John M. Coetzee, în 2003.

Kenyanul Ngugi wa Thing'o este un candidat cu atât mai credibil cu cât are un "stil elaborat, este un povestitor popular şi un disident anticolonialist de pură speţă", afirmă unul dintre criticii literari ai cotidianului suedez Aftonbladet, Pia Bergström.

Ngugi wa Thiong'o este şi favoritul site-ului de pariuri online Ladbrokes, unde cota sa era de 7 la 2 miercuri după-amiază, devansându-l pe Haruki Murakami, care avea o cotă de 9 la 2. În schimb, scriitorul nipon are cele mai bune cote la casele Betsson şi Unibet.

"Haruki Murakami este preferatul cititorilor şi al multor jurnalişti, dar operelor sale le lipseşte acel supliment de profunzime care ar face din el un câştigător de Nobel", afirmă Elise Karlsson, critici literar la cotidianul Svenska Dagbladet.

După părerea ei, nu ar trebui să se piardă din vedere faptul că "Academiei îi place foarte mult să surprindă".

"Nimic nu ar fi mai surprinzător ca alegerea a două canadience doi ani la rând", a continuat ea. Totuşi, numele scriitoarelor Anne Carson şi Margaret Atwood apar adeseori în discuţiile despre favoriţii la Nobelul pentru literatură din acest an.

Claes Wahlin, critic la tabloidul Aftonbladet, spune că "este cu adevărat foarte rar ca Academia să recompenseze aceeaşi limbă doi ani la rând", fapt care ar exclude literatura de limbă engleză, premiată în 2013.

Dar, chiar dacă limba este aleasă, "trebuie ca laureaţii să se afle în două părţi ale lumii foarte îndepărtate", iar acest detaliu ar anula şansele scriitoarei americane Joyce Carol Oates.

Sirianul Adonis, francezul Yves Bonnefoy şi sud-coreanul Ko Un ar fi laureaţi plauzibili, dacă Academia vrea să se desprindă de romancieri şi să premieze poeţi.

"Laureatul trebuie să transmită sentimente puternice, scrisul lui nu trebuie să aibă doar un rol de divertisment, el trebuie mai ales să transmită un mesaj care permite cititorului să reflecteze, să contemple existenţa într-o altă manieră", consideră Elisabeth Grate, directoarea unei edituri din Stockholm.

Premiul Nobel ar putea recompensa domeniul reportajului literar şi să ajungă în acest an la bielorusa Svetlana Aleksievici, spune Elise Karlsson.

Svetlana Aleksievici, considerată marea favorită la casele de pariuri în 2013, este, după părerea Lidjiei Praizovici, jurnalist la Aftonbladet, o laureată ideală care "se concentrează întotdeauna pe experienţele şi sentimentele individului de rând".

Francezul Patrick Modiano, care a descris Parisul sub ocupaţia germană, şi somalezul Nuruddin Farah, care a evocat istoria complexă a unei ţări puţin cunoscute, sunt la rândul lor citaţi în discuţiile despre favoriţi.

Dacă Academia va dori să aleagă un scriitor în vârstă, atunci Milan Kundera, în vârstă de 85 de ani, ar putea fi recompensat.

"În orice caz, nu se ştie niciodată", a concluzionat, amuzată, Jessika Gedin. "În această săptămână, în redacţiile culturale (...) angajaţii încearcă să ghicească (numele laureatului Nobel, n.r.) până şi în zaţul de cafea".

În ceea ce îl priveşte pe scriitorul român Mircea Cărtărescu, acesta are în continuare, pe site-ul de pariuri online Ladbrokes, o cotă de 25 la 1, la egalitate cu scriitorii Milan Kundera, Thomas Pynchon şi Cees Nooteboom şi cântăreţul american Bob Dylan. Scriitorul român a primit cote similare şi din partea altor case de pariuri cunoscute, precum Nicerodds, Paf şi Unibet.

Sezonul Nobel din 2014 a debutat luni, când cercetătorii John O'Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirea celulelor care alcătuiesc sistemul de poziţionare din creier, supranumit "GPS-ul intern".

Marţi, cercetătorii japonezi Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano şi american de origine japoneză Shuji Nakamura au câştigat premiul Nobel pentru fizică, pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED) cu lumină albastră.

Miercuri, premiul Nobel pentru chimie a fost decernat cercetătorilor americani Eric Betzig şi William E. Moerner şi cercetătorului german de origine română Stefan W. Hell, pentru dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.