MCC vrea un regim special de protejarea a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei

Cele şase cetăţi dacice din Munţii Orăştiei ar putea fi integrate într-un sistem special de protejare, care să elimine riscul de degradare a monumentelor înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, potrivit unui proiect de Ordonanţă elaborat de Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC).

Urmărește
193 afișări
Imaginea articolului MCC vrea un regim special de protejarea a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei

MCC vrea un regim special de protejarea a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei (Imagine: ro.wikipedia.org)

Proiectul de Ordonanţă privind instituirea regimului special de protejare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei este postat, spre consultare publică, pe site-ul MCC.

Proiectul reglementează regimul special de protejare a celor şase fortăreţe dacice, aflate pe teritoriul judeţelor Hunedoara şi Alba, în Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte, Costeşti Cetăţuie, Costeşti Blidaru, Luncani Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna.

Aceste cetăţi sunt desemnate monumente istorice, fiind înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Din cetăţile aflate în administarea Consiliului Judeţean Hunedoara şi, respectiv, a Consiliului Judeţean Alba, au fost sustrase, începând cu anul 2000, un număr de 15 brăţări dacice din aur şi alte vestigii importante.

În aceste condiţii şi având în vedere riscurile majore de degradare la care sunt expuse cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, MCC vrea să impună adoptarea unor măsuri specifice de protejare a acestora.

Proiectul propune responsabilităţile specifice ale Consiliilor Judeţene Hunedoara şi Alba cu privire la lucrările de reparaţie, întreţinere curentă, punere în valoare, cercetare, restaurare, consolidare şi conservare a cetăţilor din munţii Orăştiei.

În plus, se prevede şi constituirea unui Comitet pentru protejarea acestor cetăți, structură fără personalitate juridică, cu rol consultativ, format din: reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Hunedoara, Consiliului Judeţean Alba, ai MCC, ai consiliilor locale pe raza teritorială a cărora sunt situate cetăţile, ai Ministerului Internelor şi ai Ministerului Mediului. Comitetul va avea rolul de a propune şi de a coordona acţiunile întreprinse de autorităţi pentru protejarea cetăţilor dacice.

Comitetul se va preocupa şi de reabilitarea infrastructurii, respectiv modernizarea căilor de rulare a liniilor ferate, asfaltarea căilor de acces în zonele turistice, dezvoltarea reţelelor de apă, canal, gaze, curent electric, telefonie în întreaga zonă, realizarea unor sisteme de colectare a apelor care să protejeze cetăţile dacice, punerea în valoare a cetăţilor şi promovarea circuitelor turistice şi a itinerariilor culturale din zonă.

Proiectul impune şi crearea unui Centru zonal pentru protejarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, structură fără personalitate juridică, organizată în cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Centrului vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului Internelor şi al ministrului Culturii.

Cetăţile dacice - Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuie, Costeşti Blidaru, Luncani Piatra Roşie, Baniţa şi Căpâlna - au fost înscrise în 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Un număr de 15 brăţări dacice au fost furate, între anii 2000 şi 2001, de căutătorii de comori din situl Sarmizegetusa Regia. Nouă dintre ele au fost recuperate până în prezent de statul român.

În dosarul căutătorilor de comori sunt inculpate treisprezece persoane, acuzate că ar fi făcut săpături ilegale în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, unde ar fi descoperit 15 brăţări dacice din aur care ar cântări în total 20 de kilograme şi pe care le-ar fi traficat pe piaţa neagră, mai ales în străinătate.

Un număr de 12 hunedoreni, patroni de localuri sau de case de schimb valutar din municipiul Deva, au fost reţinuţi, la începutul lunii iunie 2005, fiind acuzaţi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri din patrimoniul cultural naţional, efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice de pe raza judeţului Hunedoara, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal şi proxenetism. Nouă dintre cei 12 au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile, însă au fost eliberaţi în scurt timp de magistraţii de la Curtea de Apel Alba Iulia.

La sfârşitul lunii iunie 2005, în acest caz au fost trimise în judecată 13 persoane, după ce procurorii au înaintat rechizitoriul Tribunalului Hunedoara. De atunci, lunar au loc audieri în acest proces.

În procesul care se desfăşoară la Tribunalul Hunedoara, Ministerul Culturii şi Cultelor cere despăgubiri de 6,6 milioane de euro de la cei 13 inculpaţi.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici