Memorialul Holocaustului din România, inaugurat joi, în Capitală

De asemenea, la eveniment au participat, printre alţii, Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Roberta Anastase, Vasile Blaga, Emil Constantinescu, Roxana Theodorescu, Mihai Oroveanu.

La ceremonie, al cărei amfitrion a fost actriţa Maia Morgenstern, au vorbit Marele Rabin Menachen Hacohen, Primul Rabin Shlomo Sorin Rosen, precum şi preşedintele Traian Băsescu.

"Astăzi, cu prilejul inaugurării Memorialului victimelor holocaustului, statul român şi societatea românească îşi reafirmă hotărârea de a asuma trecutul şi de a recupera memoria istorică în spiritul adevărului. Memorialul este răspunsul matur al societăţii româneşti la urgenţa recuperării memoriei", a declarat Traian Băsescu.

Băsescu: Memorialul este expresia cinstirii memoriei membrilor comunităţilor evreieşti şi rome

El a mai spus că Memorialul reprezintă expresia cinstirii memoriei membrilor comunităţilor evreieşti şi rome, "victime ale persecuţiilor sistematice şi ale ideologiei urii din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial". "Nimic nu poate fi mai absurd, mai inuman, mai iraţional decât suferinţa şi moartea celor care au fost prigoniţi, deportaţi şi ucişi pentru că erau evrei sau romi. Niciodată respectul nostru, al celor care trăim astăzi în societăţi libere şi democratice, nu se va putea ridica la înălţimea şi intensitatea suferinţei şi nevinovăţiei lor", a adăugat şeful statului.

De asemenea, Sarah Bloomfield a prezentat mesajul transmis de Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru pace, născut cetăţean român, preşedinte al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România Acesta a spus că monumentul inaugurat reprezintă "un apel la demnitatea memoriei". "Dacă ar dispărea, inamicul, în ciuda înfrângerii sale militare, ar învinge în războiul său contra victimelor", a transmis Wiesel.

Liviu Beriş: Holocaustul este parte din istoria României

Liviu Beriş, supravieţuitor al holocaustului, preşedinte al Asociaţiilor Evreilor Români Victime ale Holocaustului, şi-a amintit de vremea de "răspântie a istoriei" pe care a trăit-o, "când antisemitismul, ura şi discriminările de tot felul au ajuns dominante, iar fărădelegea a ajuns lege". "Faptele, oricât ar fi de regretabile şi de reprobabile, rămân fapte. Holocaustul nu-i priveşte numai pe evrei, este parte din istoria României (...). În memoria puţinilor supravieţuitori care au mai rămas, holocaustul este încă aici. În cinstea victimelor acestei crude realităţi a fost realizat memorialul la a cărui inaugurare participăm astăzi", a spus el.

În cadrul ceremoniei a luat cuvântul şi Dumitru Trancă, supravieţuitor al holocaustului, membru al comunităţii rome din România.

La finalul ceremoniei, Traian Băsescu şi cei doi supravieţuitori ai holocaustului au dezvelit placa memorială a monumentului şi au depus o urnă cu pământ luat din gropi comune în interiorul acestuia.

Ministrul Paleologu a prezentat Memorialul

După încheierea ceremoniei solemne, ministrul Theodor Paleologu a prezentat participanţilor memorialul.

Pe una dintre plăcile monumentului este scris textul: "În timpul holocaustului din România au fost utilizate vagoane de marfă pentru transportul evreilor şi romilor destinaţi morţii. Mulţi dintre evreii din Bucovina şi jumătate din romii din regat au fost deportaţi în Transnistria, cu trenul. La Iaşi, în 1941, în două trenuri ale morţii, cu destinaţia Călăraşi şi Podu Iloaiei, au fost transportaţi 4.432 evrei, din care au pierit 2.594. Toţi evreii din Transilvania de Nord au fost transportaţi la Auschwitz, cu trenul".

Programul pentru realizarea unui Memorial al Holocaustului în România a fost iniţiat în anul 2006, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România (Comisia Wiesel) şi în urma consultărilor cu personalităţi ale vieţii publice, reprezentanţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, oameni de cultură şi artă şi supravieţuitori ai holocaustului.

În 2006, Ministerul Culturii a demarat Concursul de creaţie plastică pentru realizarea Monumentului Holocaustului în Municipiul Bucureşti, în baza certificatului de urbanism emis, pe 10 octombrie 2005, de Primăria Sectorului 5, proiectul câştigător fiind desemnat cel realizat de sculptorul Peter Jacobi. În aprilie 2007 a fost încheiat contractul de comandă pentru realizarea acestui monument cu sculptorul Peter Jacobi.

Memorialul Holocaustului a fost construit pe o suprafaţă de teren de 2.894 de metri pătraţi, aflată la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani, domeniu public al Municipiului Bucureşti. Potrivit proiectului, în afară de Memorialul central, complexul va cuprinde cinci sculpturi - Coloană, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf.

Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), a autorizat, în mai 2009, defrişarea terenului pe care urma să fie amenajat Memorialul Holocaustului, cu condiţia plantării, de către Ministerul Culturii, beneficiarul lucrării de construcţie, a unui număr de patru ori mai mare de plante decât cele care au fost defrişate. Astfel, Ministerul Culturii s-a angajat să planteze 124 de exemplare de arbori (tei, mesteceni şi platani), 200 de exemplare de tufe de trandafiri şi 20 de exemplare buxus în Parcul Izvor şi în alte spaţii verzi din Capitală.

Piatra de temelie a Memorialului Holocaustului a fost pusă pe 9 octombrie 2006, de Ziua Holocaustului în România, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a fostului ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu.

În luna mai 2004, Guvernul a emis o hotărâre prin care a desemnat 9 octombrie drept Ziua Holocaustului în România, la recomandarea Comisiei internaţionale pentru studierea consecinţelor Holocaustului în România şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.