"Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei", la Bucureşti

În cadrul galeriei vor fi expuse, timp de trei săptămâni, fotografii ale închisorii de la Sighet şi celulele în care au fost închişi luptătorii anticomunişti, imagini cu deportaţi şi domiciliile lor obligatorii, lista scriitorilor interzişi din 1945 şi cărţi editate de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului.

Acestora li se adaugă varianta în lemn a "Cortegiului sacrificaţilor", realizat de Aurel Vlad, şi devenit imaginea de marcă a Memorialului de la Sighet, precum şi o cronologie a Războiului Rece, realizată între 2003 şi 2005 de Centrul Naţional de Studii asupra Comunismului.

În plus, cei interesaţi vor putea face o vizită virtuală a muzeului de la Sighet, prin intermediul a două monitoare montate în spaţiul de expoziţie.

Expoziţia a mai fost prezentată la Institutul totalitarismului din Dresda (2005), la Open Society Archive din Budapesta (2006), la Institutul de Istorie Contemporană din Praga (2006) şi la Casa Întâlnirilor cu Istoria din Varşovia (2007).

În cei 15 ani de existenţă, "sălile muzeului de la Sighet au intrat în ghidurile turismului cultural", spune unul dintre fondatorii muzeului, Romulus Ruşan, care a mai adăugat că întreaga cercetare desfăşurată sub auspiciile Fundaţiei "Academia Civică" este concentrată, în prezent, în 100.000 de fişe de deţinuţi politic, 5.000 de ore de înregistrări de istorie orală şi 40.000 de pagini rezultate din simpozioane şi şcoli de vară.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a fost iniţiat în 1992, de Ana Blandiana şi are activitate publică din 1997.

În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. În 1998, Consiliul Europei a aşezat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz (Polonia) şi Memorialul Păcii de la Caen (Franţa).

Format dintr-un muzeu - situat în fosta închisoare politică de la Sighet - şi un Centru internaţional de studii asupra comunismului, cu sediul în Bucureşti, Memorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român.