Începând din centrul oraşului, din staţia T-Centralen, navetiştii care iau metroul din Stockholm au parte de o călătorie continuă prin analele a cinci decenii de istorie a artei europene. Prin picturi, sculpturi şi mozaicuri, arta de la metroul suedez surprinde de la răsturnarea politică post-modernistă, până la fascinaţia suedezilor pentru subteran. La urma urmei, Stockholm-ul este oraşul care a construit un hotel la cea mai mare adâncime din lume, în tunelurile unei mine de argint, relatează The Guardian.
Ideea de a crea artă în metrou a apărut într-o dezbatere care a avut loc în această ţară, la sfârşitul secolului al XIX-lea. S-a considerat atunci că arta trebuie să fie accesibilă tuturor, nu numai unei comunităţi restrânse.
Arta la metrou a devenit realitate la sfârşitul anilor 1950, ca parte a unei noi ideologii politice, cunoscută sub numele Folkhemmet sau „Casa Poporului”, iniţiată de partidul suedez Social Democrat. În timp ce cele mai multe dintre Europa încercau să îşi revină economic după cel de-al Doilea Război Mondial, neutralitatea Suediei a oferit autorităţilor posibilitatea să îşi poată pună în aplicare viziunea.
„Au considerat că arta nu ar trebui să fie izolată, că ar trebui să fie parte a Stockholm-ului”, a declarat Birgitta Muhr, un sculptor care a lucrat la staţia de Hogdalen, în 2002.
„Stockholm-ul s-a extins în timp, mulţi oameni care muncesc în oraş s-au mutat în suburbii. Metroul a fost necesar pentru a conecta aceste locuri cu oraşul şi astfel se putea aduce arta la îndemâna tuturor. S-au făcut loterii pentru a se realiza o colecţie de lucrări ale pictorilor celebri la un preţ mic, iar apoi s-a lansat un concurs pentru crearea sculpturilor din T-Centralen”, a mai spus artista.
Un proiect oarecum similar a fost pus în practică şi la metroul din Moscova, cu 20 de ani mai devreme. Însă, în Rusia, ideea nu a fost de a se valorifica valoarea în artă, ci prin artă să se aducă un omagiu regimului stalinist.