Michel Houellebecq renunţă la promovarea celui mai recent roman al său, după atentatul de la Paris

"A fost profund afectat de moartea bunului său prieten Bernard Maris", economist de stânga şi acţionar al săptămânalului de satiră Charlie Hebdo, a declarat François Samuelson, agentul renumitului scriitor francez.

"Michel Houellebecq a părăsit Parisul şi a mers într-o zonă rurală cu multă zăpadă", a adăugat la rândul ei editura Flammarion.

Bernard Marais avea o admiraţie profundă pentru Michel Houellebecq, în care vedea un analist lucid al liberalismului, dedicându-i chiar şi o carte, "Houellebecq économiste", apărută în 2014.

Prima pagină a publicaţiei Charlie Hebdo prezenta în ziua atentatului o caricatură a lui Michel Houellebecq, iar mai multe pagini din interior erau consacrate celui mai recent roman al acestuia, "Soumission", în care apreciatul scriitor francez îşi imaginează o Franţă guvernată de un partid musulman în anul 2022.

Catalogat, pe rând, ca "sublim" şi "iresponsabil", acest roman de 300 de pagini a generat o avalanşă de comentarii, cele mai critice dintre ele acuzându-l pe Houellebecq că alimentează islamofobia şi că participă la promovarea partidului de extremă dreaptă Frontul Naţional din Franţa.

Scriitorul francez, obişnuit cu polemicile care au însoţit lansările fiecăruia dintre romanele sale, era omniprezent în presa naţională din această săptămână, pentru a-şi promova această carte.

12 persoane (11 bărbaţi şi o femeie) au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre decedaţi se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti - Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski).

Atentatul nu a fost revendicat, dar autorii săi au urmat, se pare, ordine ale organizaţiei extremiste Stat Islamic, împotriva căreia Franţa este angajată militar în Irak. Pe de altă parte, martorii citaţi de presa franceză au declarat că redacţia publicaţiei Charlie Hebdo a fost atacată de simpatizanţi ai reţelei teroriste Al-Qaida.

Michel Houellebecq s-a stabilit în Irlanda unde a trăit mai mulţi ani, după succesul romanului său "Particulele elementare" ("Les Particules élémentaires") din 1998, dar a revenit în Franţa şi s-a mutat la Paris.

Potrivit agentului său, scriitorul nu beneficiază în prezent de protecţie din partea Poliţiei franceze.

Michel Houellebecq, unul dintre cei mai cunoscuţi şi traduşi autori francezi, a primit, în 2010, prestigiosul premiu Goncourt, pentru romanul "Harta şi teritoriul". Supranumit "copilul teribil al literaturii franceze", romancierul a mai fost nominalizat de două ori la premiul Goncourt, în 1998, cu "Particulele elementare", şi şapte ani mai târziu, cu "Posibilitatea unei insule".

Născut pe 26 februarie 1958, în insula La Réunion, potrivit biografiei sale oficiale, şi în 1956, potrivit altor surse, Houellebecq a devenit un scriitor cult în 1994, cu volumul "Extinderea domeniului luptei/ Extension du domaine de la lutte". Anterior, în 1992, el a publicat primul volum de poeme, "Pe urmele fericirii", distins cu premiul Tristan Tzara. Al doilea volum de poeme, "Sensul luptei", a obţinut Prix de Flore în 1996.

Monstru rece şi provocator pentru unii, geniu absolut pentru alţii, acesta a publicat în 1998 volumul "Particulele elementare/ Les Particules élémentaires", care a fost tradus în 25 de limbi şi recompensat cu Prix Novembre. În 2000, i-au apărut un disc, "Prezenţa umană", cu poeme în lectura proprie, acompaniate de muzica lui Bertrand Burgalat, şi "Lanzarote", un volum între reportaj şi ficţiune, cu fotografii.

Un exponent al antieroului şi al disperării, el publică în 2001 cel de-al treilea roman, "Platforma/ Plateforme", consacrat turismului sexual. În anul 2002, devine primul francez căruia i s-a acordat prestigiosul IMPAC Dublin Literary Award. Urmează "Posibilitatea unei insule/ La Possibilité d'une île", în 2005, volum care este recompensat cu premiul Interallié.

La editura Polirom au fost publicate romanele sale "Platforma" (2003), "Extinderea domeniului luptei" (2005), "Particulele elementare" (ediţia a doua revăzută, 2006), "Posibilitatea unei insule" (2006), "Inamici publici" (2008; Polirom, 2009), în colaborare cu Bernard-Henry Lévy, şi "Harta şi teritoriul" (2011).